Gala Tezaure Umane Vii, luni, 9 noiembrie

Ministerul Culturii, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ organizează luni, 9 noiembrie 2015, începând cu ora 10.00, în Sala „Victor Ion Popa“ a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, din Şos. Kiseleff nr. 30, GALA TEZAURE UMANE VII, manifestare ce încununează creaţia tradiţională românească în cadrul programului omonim derulat în perioada 2014 – 2015, sub auspiciile UNESCO, organizaţie care aniversează anul acesta 70 de ani de existenţă.

Evenimentul vizează recunoaşterea şi promovarea creatorilor şi păstrătorilor valorilor tradiţionale româneşti prin acordarea titlului onorific tezaur uman viu. Cu acest prilej, unsprezece personalităţi vor primi diploma tezaur uman viu, iar şase creatori vor fi comemoraţi pentru activitatea lor meritorie în domeniul artei populare.

Obiectivele pe care le urmăreşte Programul TEZAURE UMANE VII sunt înscrierea României printre ţările protagoniste ale mişcării mondiale de protecţie şi promovare a patrimoniului cultural imaterial şi de individualizare a României prin arte, în contextul globalizării.

GALA TEZAURE UMANE VII este un eveniment menit să pună în evidenţă activitatea creatorilor populari consacraţi, cei care cu trudă şi pasiune, şi-au dedicat viaţa învăţând din tată în fiu din tainele meşteşugurilor populare, pe care le-au promovat atât la nivel naţional, cât şi internaţional contribuind, astfel, la consolidarea imaginii României în lume.      

Biroul Relaţii Publice 021. 317. 91. 03/ int. 178

Expoziţia "Lada cu zestre. Nunta în cultura şi tradiţia din Nordul Rusiei", 5 - 29 noiembrie

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti, Ambasada Federaţiei Ruse în România şi Muzeul Etnografic Rus organizează în perioada 5 – 29 noiembrie expoziţia „Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”, eveniment ce are loc în cadrul Zilelor Culturii Ruse 2015.

Expoziţia reuneşte obiecte din colecţiile Clubului Etnologic Parascheva  din Sankt Petersburg şi este dedicată unuia dintre cele mai complexe şi spectaculoase fenomene ale culturii tradiţionale - nunta din Nordul Rusiei. Publicul va avea ocazia să vadă şapte ansambluri vestimentare complete ce reflectă îmbrăcămintea rituală de sărbătoare a ţăranilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea din judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelk: costume de mire şi mireasă, costum de sărbătoare al fetei – „povyazocniţa” (costum arhaic al cărui element principal este cel de găteala a capului numită „povyazka” - „lăgătoare”), dar şi ansambluri vestimentare purtate de femei de diferite vârste, toate confecţionate de membrele Etnoclubului, după modele existente în colecţiile Muzeului Etnografic Rus.

Zestrea nu era doar o garderobă a noilor căsătoriţi, ci şi o oportunitate,  în cadrul ceremoniei de nuntă, pentru tânăra nevastă şă-şi etaleze iscusinţa lucrului manual cu care era dăruită. Fetele care se pregăteau de momentul căsătoriei lucrau o gamă variată de articole de găteala a capului, basmale, cearşafuri („margini de pat”), ştergare, feţe de masă, poalele ornamentate ale cămăşilor femeieşti, ciorapi, mănuşi, plăpumi din resturi textile şi săculeţe sau buzunăraşe pentru dulciuri („lakomniky”), piese vestimentare textile, brâie, în tehnici diverse (ţesut, broderie, broderie cu fir metalic, dantelărie, tricotaj, arta din petice cusute). În mod special se acorda atenţie brâielor şi ştergarelor, acestea fiind cele mai frecvente cadouri făcute de mireasă rudelor prin alianţă şi partcipanţilor la ceremonialul de nuntă. Cadoul tipic pentru mire era o pereche luxoasă de mănuşi (cu degete) din stofă, brodate cu fir de aur, iar pentru rudele apropiate -  mănuşi şi ciorapi, care în zonele din Nordul Rusiei erau tricotate cu fir policrom. Un atribut esenţial al tainei cununiei religioase a fost aşa-numitul „podnojnoye” - piesă textilă (un prosop, o bucată de  pânză, o basma) pe care stăteau mirii în timpul cununiei. Tradiţia de nuntă din Nordul Rusiei a creat în acest scop o ţesătură specială numită „traversa de sub picioare” („podnojnaya şirinka”). De obicei, aceasta este realizată de către mireasă, iar după nuntă intra în folosinţa clerului bisericii.

Partea specială a expoziţiei o constituie cele peste douăzeci de păpuşi de cârpă create cu motive preluate dintr-o colecţie rară de păpuşi din satul Pokşenga, judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelsk, păpuşi folosite pentru un joc tematic al fetelor adolescente “de-a nunta” şi „în metische” (petrecere tinerească). Construit pe joc ritual şi situaţii de viaţă, acest tip de joc permite copilului, într-o formă accesibilă lui, să asimileze un rol pe care îl va aplica ulterior în viaţă.

Nunta tradiţională rusă este un fenomen complex, incluzând aspecte variate prin origine, natură şi elemente funcţionale. Împreună cu ritualuri arhaice (loviturile rituale peste mâini, despletirea cozilor fetei logodite, etc.) în ritualul de nuntă au intervenit obiceiuri creştine, cum ar fi rugăciunea, cununia şi altele.

Ceremonia de nuntă a fost împărţită în trei etape: perioada premaritală, nunta propriu-zisă, şi perioada postmaritală. Prima etapă include pregătirea pentru ceremonialul de nuntă şi luarea de rămas bun al fetei de la prieteni, sat, vecini, etc. În suita de acţiuni premaritale intra peţirea rituală, vizita la casa mirelui („dom smotrety”), rugăciunea, înţelegerea între rudele fetei şi ale mirelui, baterea rituală peste mâni, întâlnirea de la casa miresei, plânsul ritual al miresei, baia premaritală a miresei, petrecerea fetelor mari, despletitul miresei. Printre obiceiurile de nuntă se înscriu şi ritualurile „de găteală” a miresei, repetatele binecuvântări date mirelui şi miresei, cumpărarea rituală a miresei de către rudele mirelui, cununia, petrecerea miresei şi mirelui, nunta, legătoarea (schimbarea pieptănăturii la mireasă din cea de fecioară în nevastă), petrecerea de nuntă la casa mirelui şi la casa miresei, darurile de nuntă oferite tinerilor căsătoriţi, ritualul „prostirii” (cearceafului) cu cinstea fetei şi multe altele. În primul an de după nuntă, tinerii căsătoriţi participă la ceremonialul „Masleniţei”, la săptămâna Sfântului Toma şi cinstesc toate sărbătorile vizitând părinţii noii căsătorite şi pe toţi cei care au participat la nuntă.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 5 noiembrie, ora 12.00, în Sala Gheorghe Focşa, Şos. Kiseleff nr. 28, sector 1, expoziţia putând fi vizitată apoi, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Mai multe relaţii:

Ala Movileanu, muzeograf  021. 317. 91. 03/ int. 194

Biroul Relaţii Publice  021. 317. 91. 03/ int. 178

Inaugurarea gospodăriei "Toma Porumb", Rădeşti, jud. Galaţi, 4 noiembrie, ora 12.00

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” va inaugura miercuri, 4 noiembrie, ora 12.00, gospodăria „TOMA PORUMB” din RĂDEŞTI, jud.GALAŢI, amplasată în expoziţia permanentă în aer liber/sector Moldova. Evenimentul are loc în cadrul Conferinţei Naţionale de Conservare Restaurare „Doina Darvaş”, ediţia a XIX-a, cu acronimul CONScience 2015 având tema „PRIMUM NON NOCERE” - Restaurarea patrimoniului faţă în faţă cu „vârstele” acestuia.

Gospodăria Rădeşti, construită după cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost donată Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” în anul 2008 de către proprietarul Costache Porumb împreună cu cele două fiice ale sale, Victoria Ciobotaru şi Eugenia Bejan. Donatorul a moştenit casa de la socrul său, Toma Porumb, iar acesta a primit-o de la tatăl său, oier originar din zona Sibiului, stabilit la Rădeşti în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

            “În bunurile pe care le donăm, au fost investiţi mulţi ani din viaţă. Fiecare colţişor din casă are amintirea lui, fiecare obiect are povestea lui, veselă sau tristă, dar românească, păstrând în ele frânturi din sufletele noastre de români.

Donăm aceste obiecte nu numai Muzeului Satului ci tuturor românilor pe care îi invităm să le admire şi să se regăsească în ele. Să fie pentru ei un îndemn spre mai bine, spre mai departe.“ (Costache Porumb,Victoria Ciobotaru, Dumitra Eugeniea Bejan).

Satul RĂDEŞTI este situat în partea de nord a judeţului Galaţi aproape de graniţa cu judeţul Vaslui. Cel mai apropiat oraş este Bârladul, la 24 km, în timp ce oraşul Galaţi se află la circa 80 km. Localitatea face parte din zona etnografică a Covurului. Atestarea documentară a localităţii s-a realizat, conform monografiei din 1958, în vremea domnitorului Ştefan cel Mare, printr-un document datând din 16 august 1495. Numele este atribuit căpitanului Radu Lozescu, care a fost însărcinat de către domnitor să recruteze oşteni din zona Bârladului pentru oastea cea mare.

           

Mai multe relaţii:

Biroul Relaţii Publice 021. 317. 91. 03/ int. 178

Cătălin Voinea, muzeograf: 021. 317. 91. 03/ int.192