Cu o viteză impresionantă, care răspunde solicitărilor unei societăţi avidă
de cunoaştere, dar cu foarte puţin timp pentru a se dedica aprofundării unor
domenii particulare ale ştiinţei, lucrările interdisciplinare, numite „de
graniţă”, s-au impus în ultimii ani, atrăgând atenţia, atât prin valoarea
informaţiei concentrate între coperţile unei singure cărţi, cât şi prin
polarizarea interesului unor specialişti proveniţi din diverse domenii.
Astfel de lucrări sunt dificil de realizat chiar şi de către echipe
complexe de specialişti, obligaţi să îşi coordoneze eforturile pentru a
armoniza informaţia şi pentru a se adapta la un stil unitar menit să confere coerenţă
unui singur cercetător, dna. Gabriela Matei, care, trecând frontiera propriei
profesii, reuşeşte să impresioneze în timpul elaborării unei lucrări prin
respectarea normelor ştiinţifice ale domeniului său de referinţă precum şi al
celor cu care s-a intersectat în timpul cercetării. Acesta este şi cazul
lucrării „Investigarea criminalistică a infracţiunilor privind operele de artă
şi artefactele arheologice” pe care avem plăcerea de a o prezenta, astăzi,
judecăţii, reflecţiei şi - nu în ultimă instanţă - aprecierii marelui public.
Scrisă într-un stil plăcut şi atractiv, încărcat totodată de valenţele unui
limbaj ştiinţific elevat, cartea îndeamnă pe juristul obişnuit cu dramele
sociale şi umane, care abundă în meseria sa, să reflecteze la o latură mai
puţin vizibilă a dramei umanităţii, confruntată cu perspectiva sumbră a
pierderii, distrugerii ori trecerii în uitare a patrimoniului său spiritual.
Paragraf din volumul „Investigarea criminalistică a
infracţiunilor privind operele de artă şi artefactele arheologice” – Gabriela
Matei
Volumul se poate achiziţiona din
magazinul Muzeului
