Ce am putut vedea la vernisajul expoziţiei "Cingătorile în cultura etniilor"

Dacă v-au plăcut imaginile, puteţi veni să vedeţi şi expoziţia de cingători, care rămâne deschisă publicului până pe 25 noiembrie 2013.

Şi a fost "Târgul de Sfântul Dumitru"...

Cingătorile în cultura etniilor

  

Expoziţia „Cingătorile în cultura etniilor” prezintă în premieră o colecţie unică de cingători achiziţionate de Muzeul Naţional de Etnografie Rusă.

Costumul tradiţional al popoarelor din Rusia avea mai multe funcţii în acelaşi timp: practică, apotropaică, simbolică, magică, etnică, estetică şi de marcă identitară. Păstrarea consecventă a cingătorii, cu rol de element indispensabil al costumului, trebuie asociată cu funcţia ei utilitară şi apoi cu cea de marcă etnică. Cingătoarea (brâul) era un element obligatoriu al îmbrăcămintei pentru femei, bărbaţi şi copii. În secolul al XIX-lea şi la începutul secolului XX, pentru confecţionarea cingătorilor se utilizau mai multe tipuri de materiale: textile, pielea, metalul etc. Ca modalitate de purtare existau două posibilităţi, fie cu capetele ascunse sub cingătoare, fie poziţionată la vedere, cu capetele, intens colorate, lăsate să cadă liber. La cingătoare erau purtate diverse obiecte: femeile purtau chei, piepteni sau portofele, iar bărbaţii purtau cuţite, pipe, tabachere, „cociadâge” (instrumente de împletit opincile) sau mici gentuţe din piele („calita”). Din moda orăşenească au fost preluate mai târziu ca accesorii ale cingătorii -  „gamanele”, nişte buzunare cu rol de portofel, utilizate pentru păstrarea banilor sau a obiectelor mici („lakomnik”).

Cingătorile aveau funcţii diferite în portul bărbatului şi al femeii. La costumul bărbătesc, cingătorii, realizată din piele, metal sau material textil, i se aplicau amulete cu rol apotropaic ce protejau calităţile bărbăteşti. Mai mult, efortul fizic mare ce însoţea munca tradiţională a bărbatului, a impus confecţionarea curelelor din piele pentru a se proteja astfel muşchii abdomenului şi ai spatelui. În ipostaza bărbatului luptător, centura a fost investită şi cu o altă funcţie apotropaică, existând credinţa că prin purtarea ei, în jurul luptătorului se crea un cerc sacru, cu rol de apărare. Bineânţeles că centurile reprezentau şi un simbol al prestigiului şi al destoiniciei bărbatului luptător.

Centura, decorată cu catarame din aur sau argint, cu lănţişoare şi amulete, era folosită şi pentru purtarea armei, care devine un accesoriu obligatoriu al portului tradiţional bărbătesc. Din secolul al XVIII-lea şi până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, funcţia era aceea de etalare şi de păstrare a bogăţiei celui care o purta, înfrumuseţându-i costumul.

Femeile purtau de obicei brâie din materiale ţesute sau împletite, din lână, in, cânepă, bumbac sau mătase, cu lăţimi specifice fiecărei categorii de vârstă, fetele purtând cingători înguste iar femeile cingători late.

Simbolistica funcţiilor cingătorii este în strânsă legătură cu fertilitatea. Asocierea a două simboluri universale, simbolul cercului (cu rol de apărare) şi al nodului (ce asigură caracterul închis al spaţiului), explică alegerea cingătorii de către un popor ca pe o metaforă a pântecelui. În ritualurile de naştere, cingătoarea era folosită pentru a uşura chinurile facerii, iar cingătorile lungi ţesute sau împletite erau folosite ca faşă pentru nou născuţi. Noul născut primeşte pentru prima dată o cingătoare imediat după botez, ca semn de intrare în noua lume. Brâul şi crucea astfel primite, cu rol protector, puteau fi purtate toată viaţa. Erau situaţii când o persoană purta două cingători, cea primită în dar la botez, pe sub haine, şi o alta pe deasupra, cea mai importantă fiind considerată cea de botez, prin funcţia sa protectoare. După vechile tradiţii, cingătorile trebuiau să fie de culoare roşie, având în vedere faptul că această culoare apără de spiritele malefice şi de deochi.

Cingătoarea este prezentă şi în obiceiurile de înmormântare, în acest caz rolul ei fiind de stabilire a legăturii simbolice în lumea aceasta şi lumea de dincolo.

Cingătoarea era folosită în practicile magice, la ghicit, la descântat sau la farmecele de dragoste. În credinţa populară, vrăjitorii/vrăjitoarele şi rusalcele, nu purtau cingători.

Cureaua – cingătoarea din piele – a intrat în uz ca marcă profesională pentru vracii (vindecătorii) de cai, pentru ciobani sau pentru membrii unor bresle profesionale din Orient. Cingătorile ţesute aveau şi alte utilizări, putând deveni prosop, covoraş de rugăciuni, faţă de masă, geantă, chiar acoperământ de cap în Asia Centrală.

Cingătorile prezentate în acestă expoziţie demonstrează varietatea etnică şi măiestria meşterilor, fiind un autentic izvor de inspiraţie şi pentru artiştii contemporani. 

"Kuşakk" - ştergar de brâu
In, fibre de mătase: ţesut, brodat.
Ijori (ižora). A doua jumătate a secolului al XIX - lea

"Poagan" - brâu femeiesc cu talismane.
Ţesătură din lână cu aplicaţii de piele, stofă, sticlă, metal, cupru: croire, coasere.
Sami. Începutul secolului XX.

"Goti" - cingătoare femeiască
Fir de mătase; ţesut în mai multe iţe, cu model.
Armeni, Sfârşitul secolului al XIX-lea.

"Brâu" - cingătoare de bărbat
Lână.
Moldoveni. Anii 30 ai secolului trecut. 

Cingătoare femeiască cu podoabe
Lână, in, scoici, sticlă, porţelan.
Mordvini-mokşa.
Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX.

"Ceres" - curea lată bărbătească cu lanţ şi punguţă pentru bani
Piele, catarame din cupru, nasturi metalici.
Boiki. Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX.

Ţăran în costum tradiţional.
Ucrainean.
Fotografie din 1906

Femei şi fete în port de sărbătoare.
Mari.
Fotografie 1905-1906

Fată de familie nobilă
Abazini.
Sfârşitul secolului al XIX-lea.

Cuţit cu teacă şi beţişoare pentru mâncat, breloc cu cremene şi contragreutate
Lemn, piele, metal comun, argint, nefrit, os.
Buriaţi.
Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea

Pânză din bumbac, piele, pluş, metal, nasturi din porţelan şi cositor (staniu); incizare pe fier cu argint, cusut.
Buriaţi.
Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX

"Ciu" - cingătoare femeiască de sărbătoare.
Stofă, mărgele, piele de ren, metal, blană de ren, mărgele cusute.
Selkupi.
Sfârşitul secolului al XIX-lea

Adolescentă în costum de sărbătoare
Ruşi.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea

Centură cu bandulieră de aramă şi geantă cu decor aplicat metalic, reprezentând figuri antropomorfe şi un călăreţ.
Piele, metal, catifea.
Ruşi.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Pungă pentru tutun, ornamentată cu motive florale şi ciucuri din lână, dăruită de logodnică viitorului soţ.
Ruşi
Fotografie 1909

Curea bărbătească de sărbătoare.
Piele, catifea, metal aurit, turcoaze, rubine, smaralde.
Uzbeci.
Ultimul sfert al secolului al XIX-lea.

Tânar.
Turcmeni-tekinţi.
Fotografie 1901

„Săptămâna fără calculator” la Muzeul Satului, 4-8 noiembrie 2013

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 4 - 8 noiembrie 2013, programul educativ „Săptămâna fără calculator”.

Proiectul face parte din programul „Vacanţă la Muzeul Satului” şi este dedicat tinerei generaţii – preşcolari şi şcolari, care îşi doresc să înveţe din tainele meşteşugurilor populare (pe prispa bunicii de la muzeu). Acest proiect se desfăşoară în săptămâna de vacanţă intersemestrială a elevilor claselor  I – IV, cu scopul de a valorifica timpul liber, în cel mai plăcut mod. Scopul final este implicarea participanţilor în activităţi care să le pună în valoare creativitatea şi să le dezvolte manualitatea în forme reconfortante din punct de vedere fizic şi psihic, pe principii care ulterior pot folosi în diverse domenii ocupaţionale.

Oferim în acest fel o alternativă faţă de concentrarea exclusivă faţă de calculator (totodată, distragerea atenţiei acestora din faţa calculatorului pentru 2 ore) într-o societate dependentă excesiv de acest mijloc de comunicare. Programul oferă posibilitatea diversificării preocupărilor, exersarea odihnei active în cadrul educaţiei nonformale (îmbunătăţirii exerciţiului de atenţie la şcoală) şi o implicare efectivă în relaţiile interumane, prin socializarea în cadrul activităţilor propuse de muzeu.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” desfăşoară programe pentru copii şi tineri, oferind alternative de petrecere a timpului liber, organizând ateliere interactive, vizite de descoperire şi cunoaştere a patrimoniului etnologic. Prin paleta de programe oferită publicului larg, se doreşte educarea şi formarea prin şi pentru cultură, respectarea valorilor tradiţionale, descoperirea şi redescoperirea patrimoniului (tangibil şi intangibil).

Doritorii se pot înscrie la următoarele ateliere de creaţie: modelaj în lut, podoabe populare, ţesut, ouă încondeiate, păpuşi, măşti, împletituri textile, icoane pe sticlă, noduri, dansuri populare, atelierul „micul constructor – machete ale caselor din muzeu” şi atelierul „micul restaurator”,  în limita a 15 locuri de atelier.

Orarul desfăşurării atelierelor este cuprins între orele 10.00-11.30 şi 12.00-13.30, zilnic, de luni până vineri.

Muzeul asigură următoarele materiale şi uneltele necesare atelierelor de creaţie: lut, condeie pentru încondeierea ouălor, sticlă de 0,5 mm pentru icoane, sfoară, lemn, carton şi materiale textile.

Preţul pentru participarea la fiecare atelier este 10 lei/persoană (include materiale şi uneltele necesare atelierelor de creaţie).

Informaţii suplimentare precum şi înscrieri se fac la telefon :

021 317 91 03/ int. 191,195.

Persoane de contact : Andreea Majuru, Nicoleta Chiru, Mariana Soare

Mulţumim partenerilor, sponsorilor şi partenerilor media:

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România

BRD Groupe Societe Generale

Jurnalul Naţional, Agerpres, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Şapte Seri, Bucharest Herald, Online Gallery, Ziare.com, In parc.ro, Autentici.ro, Cursuri pentru copii.ro, RNMR, AMALR

		10.00 – 11.30	12.00 – 13.30
1.	LUNI 4 NOIEMBRIE	DANSURI POPULARE  Coordonator – Alin Suceveanu          (Sala de sticlă)  MODELAJ ÎN LUT  Coordonatori: Oana şi Irina Răitaru          (Sala de pedagogie 2)	DANSURI POPULARE Coordonator – Alin Suceveanu          (Sala de sticlă) PĂPUŞI Coordonator – Silvia Ciobataru        (Sala de pedagogie 5)
2.	MARŢI 5 NOIEMBRIE	ICOANE PE STICLĂ Coordonator – Carmen Catană         (Sala de pedagogie 4) MICUL RESTAURATOR Coordonator – Gabriela Iuriciuc        (Sala de pedagogie 2)	ICOANE PE STICLĂ Coordonator – Carmen Catană        (Sala de pedagogie 4) MICUL CONSTRUCTOR Coordonatori: Irina şi Livia Răitaru          (Sala de pedagogie 2)
3.	MIERCURI 6 NOIEMBRIE	ÎNCONDEIAT OUĂ Coordonator – Valeria Fercal         (Sala de pedagogie 4) NODURI Coordonator – Oana Răitaru       (Sala de pedagogie 2)	PODOABE POPULARE Coordonator – Raluca Pascaru          (Sala de pedagogie 5) MĂŞTI POPULARE Coordonator – Elena Ştefanschi          (Sala de pedagogie 2)
4.	JOI 7 NOIEMBRIE	ÎNCONDEIAT OUĂ Coordonator – Valeria Fercal         (Sala de pedagogie 4) ÎMPLETITURI DIN SFOARĂ Coordonator – Eugenia Tudor           (Sala de pedagogie 2)	NODURI Coordonator – Oana Răitaru         (Sala de pedagogie 4) ÎMPLETITURI DIN SFOARĂ Coordonator – Eugenia Tudor         (Sala de pedagogie 2)
5.	VINERI 8 NOIEMBRIE	MODELAJ ÎN LUT  Coordonatori: Oana şi Irina Răitaru           (Sala de pedagogie 2)	DANSURI POPULARE Coordonator – Alin Suceveanu             (Sala de sticlă)

TÂRGUL DE SFÂNTUL DUMITRU 25 – 27 octombrie 2013

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită în perioada 25 – 27 octombrie 2013 la Târgul de „Sfântul Dumitru”, patronul şi protectorul acestui spaţiu de tradiţie şi spiritualitate românească.

Odinioară numit Sâmedru, sărbătoarea Sfântului Dumitru marchează al doilea sezon pastoral, iernatul, când natura şi vietăţile ei se pregătesc de hibernare pentru a renaşte apoi în primăvară. În opoziţie cu Sângiorzul (Sfântul Gheorghe), care încuie iarna şi înfrunzeşte codrul, Sâmedru încuie vara şi desfrunzeşte codrul. Daca la Sâmedru este vreme aspră, iarna va fi bună, alţii spun ca de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă.

Va invităm să petreceţi alături de ansambluri folclorice româneşti, dar şi ale etniilor armene şi greceşti, alături de tarafuri şi solişti de muzică populară românească şi aromână. Rapsodia naiurilor - Cornelia Tihon, Loredana Streche şi Narcisa Băleanu, romanţe şi poveşti, dialogul coregrafic dintre Căluşarii şi Ansamblul Irish Way, lansare de CD şi prezentare costume populare, prezentare de carte, şezătoarea meşterilor populari, toate vă aşteaptă la Muzeul Satului pentru a savura împreună momente speciale în ambianţa toamnei.

Produsele din gastronomie tradiţională – cozonaci, plăcinte, produse din carne, brânzeturi, turtă dulce, produse bio – miere, fructe şi legume, zacuscă, dulceţuri, vor aştepta târgoveţii atraşi de aromele de toamnă.

Meşteri populari veniţi din toate zonele ţării vor fi prezenţi la târg cu obiectele create şi realizate de ei, spre bucuria celor care le vor privi si cumpăra.

Urăm un călduros „La mulţi ani!” tuturor celor care poartă numele de Dumitru, Dumitra şi le oferim acces gratuit (pe bază de buletin) în zilele de 26 – 27 octombrie.

Deschiderea – vineri, ora 12.00

Program târg – vineri – duminică – 9.00 – 18.00

Program artistic – vineri – 12.00 – 15.00; sâmbătă – duminică – 12.00 – 17.00

Mai multe informaţii

Biroul Relaţii Publice

021 317 91 03/ int. 195,178

   

TÂRGUL DE SFÂNTUL DUMITRU

25 – 27 octombrie 2013

VINERI, 25 OCTOMBRIE

12.00   Bun venit la Târgul de Sfântul Dumitru! 

14.00   La şezătoare… cu meşterii populari 

Meşteri în medalion – Dumitru Sofonea – cojocar, Drăguş, Braşov

            Parteneriat – Primăria Drăguş

            Prezentare de carte

            Trei mari artişti: Nicolae Nica, Constantin Niţu, Ion Creţeanu  

            Autor – Dumitru Sârghie, Craiova, Dolj

12.00 – 14.00  Atelier de creaţie – modelaj în lut

            Coordonatori: Livia şi Oana Răitaru            (Sala de pedagogie)

                       

12.00 – 18.00  Târgul meşterilor populari… Arome din bucătăria tradiţională… Produse bio.                       

SÂMBĂTĂ, 26 OCTOMBRIE

11.00   Sâmbăta de basm - poveşti cu o vedetă (surpriză)

Clasa 1 e şi Teatrul Zurli                          (Scena Dumitra)

12.00   Ansamblul folcloric Drumul baltagului – Borca, Neamţ

            Coordonator – prof. Ionel Alămâie

12.30   Din Ţara Făgăraşului…

Grupul folcloric Mugurii Drăguşului – Drăguş, Braşov

12.45   Cântecele noastre toate…

Gheorghiţa Nicolae, Alisa Toma, Iulia Mihai

Alin Suceveanu, Grigore Gherman 

14.00   Bade bădişor - Lansare CD – Maria Stroia

            Invitaţi: Constantin Arvinte, Georgel Nucă, Rodica Anghelescu, Doina Ghiţescu     

Costume populare – prezentare din colecţia Maria Stroia

15.30   Armonii de toamnă

            Formaţia instrumentală Trubadurii din Transilvania

            Coordonator – Laurenţiu Pricop

Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai

12.00 – 14.00  Atelier de creaţie – icoane pe sticlă

                        Stela Costache – Bucureşti        (Biserica Dragomireşti)

09.00 – 18.00 Târgul meşterilor populari, arome din bucătăria tradiţională, produse bio.               

       

DUMINICĂ, 27 OCTOMBRIE

12.00   Rapsodia naiurilor

Cornelia Tihon, Loredana Streche, Narcisa Băleanu 

La acordeon – Daniel Bădoi                  

                                                                       

12.30   Neicuţă din Izbiceni – dialog muzical

Zorina Bălan – Izbiceni, Olt

Gigel Milcu – Corabia, Olt

           

13.00   Întâlnire interetnică  

                                   

            Ansamblul Orfeas al Uniunii Elene din România – Filiala Ploieşti

Coordonator – Florin Ogica

Ansamblul Vartavar al Comunităţii Armene din România

Coordonator – Hrant Terzian

Ansamblul Pilisterlu al Societăţii Culturale Aromâne

Coordonator – Chiraţa Gheorghe

15.00   Romanţe…

Bogdan Curta – Cluj-Napoca

15.30   Ritmuri coregrafice -  Căluşarii şi Irish dance   

Ansamblul Căluşul – Cârlogani, Olt  

Coordonator – Nichita Dragomira     

            Irish Way – dans irlandez                                                                      

Coordonator – Loredana Larionescu           

           

            Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai

9.00 – 18.00  – Târgul meşterilor populari, arome din bucătăria tradiţională, produse bio.           

           

Vernisajul expoziţiei "Cingătorile în cultura etniilor" ruse

Invitaţie

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti ” sub patronajul Ministerului Culturii din România, în colaborare cu Ambasada Federaţiei Ruse în România, Muzeul de Etnografie Rusă din Sankt Petersburg şi Ministerul Culturii din Federaţia Rusă, vă invită vineri, 25 octombrie 2013, ora 12.00, la sala H.H. Stahl, la vernisajul expoziţiei 

Cingătorile în cultura etniilor

ce va prezenta o mică parte a patrimoniului Muzeului de Etnografie Rusă, unul dintre cele mai mari muzee etnografice din lume. Expoziţia se înscrie în suita de manifestări prilejuite de Zilele Culturii Ruse 2013 ce se desfăşoară la Bucureşti în perioada 15 octombrie – 28 noiembrie.

Vernisajul din data de 25 octombrie va fi completat de un recital de muzică tradiţională rusească susţinut de Maria Răducanu (voce) şi de Maxim Belciug (chitară).

La „Ermitajul etnografic”, aşa cum este denumit Muzeul de Etnografie Rusă de către specialişti, sunt păstrate peste 500.000 de obiecte etnografice din secolele XVIII – XX, care definesc traiul şi cultura a peste 150 de popoare ale Rusiei.

Cea mai valoroasă componentă a Muzeului de Etnografie Rusă o constituie colecţia de port tradiţional a popoarelor Rusiei. Un element valoros al acesteia o reprezintă cingătorile,  specifice diferitelor etnii. Peste 300 de piese sunt prezentate în această expoziţie, dedicate unuia dintre cele mai interesante elemente ale costumului tradiţional.

Pentru popoarele Rusiei cingătoarea a îndeplinit mai multe funcţii: practică, apotropaică, simbolică, magică, etnică, estetică şi de marcă identitară.

Simbolistica multiplă a cingătorii demonstrează rolul ei important atât în ritualurile din ciclul vieţii şi în desfăşurarea sărbătorilor calendaristice, precum şi în definirea categoriilor de vârstă sau a celor profesionale.

Exemplarele de cingători ale popoarelor Rusiei prezentate în această expoziţie demonstrează diversitatea lor etnică, simţul artistic al celor care le-au făcut şi constituie o sursă autentică de inspiraţie pentru meşterii contemporani.

Maria Răducanu este una dintre cele mai apreciate voci de jazz din România, fiind adesea comparată ca timbru vocal cu marea cântăreaţă Maria Tănase. Maria Răducanu are un repertoriu vast, în care jazz-ul se îmbină cu elemente de folclor românesc, dar şi cu motive muzicale de secol XVI. Chitaristul Maxim Belciug este cunoscut nu doar datorită virtuozităţii sale, ci şi graţie numeroaselor proiecte pe care le semnează şi care au ca menire „reîmprietenirea publicului român cu muzica şi cu chitara clasică”. Are o discografie impresionantă şi abordează cu versatilitate o varietate largă de stiluri muzicale.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 25 octombrie – 25 noiembrie 2013, de miercuri până duminică, intre orele 9.00 – 17.00

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să ne contactaţi la numărul: 021 317 91 03/ int.  143, 178 

160 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI CIPRIAN PORUMBESCU, la Muzeul Satului

 

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită, duminică, 13 octombrie 2013, între orele 11.00 – 15.00, la sala “Victor Ion Popa”, la întâlnirea culturală de sărbătorire a

160 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI CIPRIAN PORUMBESCU,

personalitate marcantă a muzicii româneşti.

Această întâlnire face parte din programul Mari personalităţi, menit să elogieze, pe cei care au îmbogăţit, de-a lungul timpului, literatura, muzica, dansul, tehnica, medicina, cu opera lor.

Evenimentul din 13 octombrie va aduce în prim-plan personalitatea lui Ciprian Porumbescu, unul dintre cei mai importanţi compozitori ai vremii.

            Ciprian Porumbescu s-a născut la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă, de ţară, ca fiu al Emiliei şi al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă, Golembiovski-Porumbescu şi, mai apoi, Porumbescu.

A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, unde conduce Corul Societăţii Culturale „Arboroasa”; apoi îşi continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează Corul Societăţii Studenţeşti „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, douăzeci de piese corale şi cântece la unison, reunite în „Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români”.

La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai Nou”, piesă în două acte ce se va bucura de un mare succes atât în acea perioadă, cât mai ales, odată cu trecerea timpului.

Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostaşilor români” şi altele.

Ciprian Porumbescu se stinge din viaţă în casa de la Stupca (sat numit azi Ciprian Porumbescu, în onoarea marelui compozitor), la data de 6 iunie 1883, la numai 29 de ani.

Întreaga sa creaţie muzicală se încadrează în sfera curentului romantic, manifestând în totalitate elemente tehnice şi de expresivitate ale acestui curent.

În lucrările sale, Porumbescu inserează tematici patriotice, elemente de expresivitate ce-l definesc ca stil, de o muzicalitate aparte, în care afişează o serie de trăiri personale, gânduri şi idei, ce doar în acest mod pot fi auzite.

Acest remember Ciprian Porumbescu cuprinde versuri, pe acorduri de vioară si taragot, precum şi un  moment de muzică populară şi clasică.

Pentru mai multe detalii va rugăm să ne contactati la numarul: 021 317 91 03/ int. 191, 143, 178

Cânta la Stupca o vioară!

Ciprian Porumbescu

160 de ani de la naştere

13 octombrie 2013

PROGRAM

12.00   Remember Ciprian Porumbescu

Conf. univ. dr. Paula Popoiu – Director general MNSDG

12.15   O viaţă pentru muzică…  Ciprian Porumbescu  

Dr. Ilinca Dumitrescu – pianistă concertistă, muzicolog

12.30   Din fragedă copilărie - versuri de Florentina Dumitraşcu

Mario Dumitraşcu

12.35   Balada pentru vioară

Muzicienii Adrian Drăgoescu

       Andreea Mitrea 

12.50   După 40 de ani… la întâlnire  Berta Gorgon şi Ciprian Porumbescu

Actorii Tamara Creţulescu, dr. Vlad Rădescu

13.15   Crai nou…

Tenor - Florin Ormenişan

soprană - Nora Păunescu

pianist - Alexandru Răileanu

13.30   Versuri pentru Ciprian Porumbescu

Ileana Nichita – studentă ATF

13.40   O seară la stână (Idilă)

Dr. Vasile Macovei – fagotist

13.50   Drag de Eminescu… versuri

Florin Bodea – arhitect

14.00   Cât îi ţara românească…    

Gheorghe Popa – taragot

Alin Suceveanu – solist de  muzică populară

„FONDATORI DE MUZEE – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA PROFESORULUI INGINER DIMITRIE LEONIDA”

MUZEUL NAŢIONAL AL SATULUI “DIMITRIE GUSTI” a fost invitat de către Muzeul Naţional Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida” să expună, alături de alte 6 muzee de rang naţional din România, obiecte din patrimoniul său, ce reliefează viaţa şi opera fondatorului de muzeu – prof. Dimitrie Gusti.

 

De altfel, fiecare muzeu partener va cinsti memoria fondatorului său prin obiectele care vor fi prezentate în perioada 3 - 27 octombrie 2013 în expoziţia temporară -„FONDATORI DE MUZEE – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA PROFESORULUI INGINER DIMITRIE LEONIDA”, desfăşurată Muzeul Naţional Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida”.

 

Vernisajul va avea loc joi, 3 octombrie 2013, ora 15.00  la sediul Muzeului Naţional Tehnic din str. Candiano Popescu nr. 2, sector 4, Bucureşti (Parcul Carol I).

 

Pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, vor fi expuse controversatele „Pile Karpen”, aflate în patrimoniul Muzeului Naţional Tehnic, ce pot genera energie şi acum la aproape şaizeci de ani de la construcţie, nefiind păstrate însă în sarcină.

 

Evenimentul va avea următoarele secţiuni:

-    Expoziţia ce va cuprinde colţuri tematice dedicate fondatorilor muzeelor partenere;

-    Expoziţie de fotografii cu aspecte din viaţa şi activitatea lui Dimitrie Leonida;

-    Decernarea Premiului Dimitrie Leonida” – ediţia a XV-a;

-    Vizitarea expoziţiei de bază în care vor fi marcate/evidenţiate distinct obiectele

     donate de Dimitrie Leonida, fondatorul Muzeului Naţional Tehnic;

-    Proiecţie de filme documentare.

 

Expoziţia este organizată în parteneriat cu muzeele:

 

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”,

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”,

Muzeul Naţional al Cărţii şi Hărţilor Vechi,

Muzeul Naţional al Ţăranului Român,

Muzeul Naţional „George Enescu”,

Observatorul Astronomic Amiral „Vasile Urseanu”.

 

Pentru prima oară în istoria muzeografiei româneşti, muzee cu profil atât de diferit se reunesc într-o expoziţie de excepţie, promovându-se astfel, într-un mod inedit, acei creatori de valori cultură care, prin gestul lor, au intrat în „durata netimpului”.

 

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 3 - 27 octombrie 2013, de miercuri până duminică, între orele 10.30 – 18.00, la  sediul Muzeului  Național Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida”.

 

Informaţii suplimentare:

Laura Maria Albani– director Muzeul Naţional Tehnic, tel: 0733.777.990, mail: laura_albani@yahoo.com

Cristina Untea: tel.: 0721 189216; mail  crisa_untea@yahoo.com