Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

ŞCOLILE SPIRU-HARET - PROGRAM AL ARHITECTURII COMUNITARE DE-A LUNGUL SEC XX - la Muzeul Satului

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită miercuri, 31 octombrie 2012, ora 17.00, la lansarea volumului şi la vernisajul expoziţiei de fotografie, rezultate ale proiectului finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional:

ŞCOLILE SPIRU - HARET
- PROGRAM AL ARHITECTURII COMUNITARE DE-A LUNGUL SEC XX -

În cadrul tematicii privind organizarea părţii de sud a Muzeului Satului, ca un nou „muzeu” ce respectă în cea mai mare măsură principiile etnomuzeologiei moderne privind punerea în practică a conceptului de „museum vivum”, transferarea unei şcoli de tip Spiru Haret din teren şi repunerea ei în funcţiune în conformitatea cu cerinţele unui muzeu în aer liber, a fost una din ideile cele mai importante.
Pentru a duce la bun sfârşit transferarea unei şcoli, de la începuturile modernizării învăţământului românesc a fost necesară o cercetare de teren aprofundată având ca principal obiectiv selectarea unui astfel de monument şi transferarea lui în muzeu, dar şi constituirea unei baze de date riguros organizată privind şcolile de tip Spiru Haret, câte au mai rămas în teren, fără a le fi fost afectată radical funcţionalitatea şi implicit structura şi proporţiile iniţiale.
În anul 2012 şi graţie ajutorului obţinut prin programul AFCN, cercetarea a fost finalizată fiind astăzi în situaţia de a putea publica o mare parte a materialelor rezultate după înregistrarea în teren a acestor monumente, prea puţin luate în seamă până acum deşi ele reprezintă un segment important în cadrul tipului de şcoală modernă de care a beneficiat învăţământul românesc la începuturile sale, după anul 1864, când este promulgată Legea Instrucţiunii Publice ce punea în practică principiile moderne ale unui învăţământ public, general, gratuit şi obligatoriu.
Pornind de la premisa că marii oameni ai României trebuiesc reamintiţi mai ales în momentele de criză morală ale societăţii, ne facem astăzi o datorie ca vorbind despre un proiect pragmatic care va îmbogăţi patrimoniul construit al Muzeului Satului cu un nou monument valoros, să readucem în discuţie şi pe cel care, ca şi Dimitrie Gusti, a generat o întreagă direcţie de dezvoltare a unui domeniu imperios necesar ridicării nivelului de viaţă şi conştiinţă al locuitorului din lumea de altădată a satului românesc.
Cartea va fi, credem, nu numai prezentarea proiectului de cercetare al Muzeului Satului, ci şi un remember privind o mare personalitate creatoare.

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 31 octombrie – 15 noiembrie 2012.

Mai multe informaţii
Biroul Relaţii Publice
021 317 91 03/ int. 178

ŞCOALA SOCIOLOGICĂ A LUI DIMITRIE GUSTI DUPĂ 80 DE ANI - la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită miercuri, 31 octombrie 2012, ora 17.00, la lansarea DVD-ului

ŞCOALA SOCIOLOGICĂ A LUI DIMITRIE GUSTI DUPĂ 80 DE ANI

Proiect editorial finanţat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional

Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" este moştenitorul unui important fond arhivistic păstrat din cea mai importantă perioadă de dezvoltare a şcolii sociologice româneşti, şi anume perioada campaniilor monografice întreprinse de Şcoala Sociologică de la Bucureşti, conduse de emeritul academician Dimitrie Gusti (fondator, pe baza acestor cercetări, a celui mai mare şi mai vizitat muzeu în aer liber din România).

Prin acest proiect, MNS DG şi-a propus să ofere publicului un prim volum digital menit să redea transcrierea integrală a manuscriselor deţinute. De asemenea, alături de acest valoros fond arhivistic, s-a dorit prezentarea şi a imaginilor surprinse în timpul campaniilor şi păstrate în colecţiile noastre, multe dintre acestea fiind realizate de binecunoscutul fotograf al casei regale, care, în acelaşi timp, a fost şi un iubitor al satului românesc, Iosif Berman.

Revenind la manuscrisele păstrate în arhivă, trebuie să subliniem contribuţia remarcabilă în cercetările întreprinse, a unor nume de rezonanţă naţională sau chiar internaţională: C. I. Brăiloiu, H. H. Stahl, Francisc Rainer, Horia Dumitrescu, Mac Constantinescu, Traian Herseni, Mihai Popp, Henri Brauner, Lena Constante, Gheorghe Focşa, Marcela Focşa, ultimii dintre ei studenţi la acea vreme, ale căror fişe de observaţii, chestionare, însemnări, concluzii la faţa locului, impresii etc. ne conduc la o imagine foarte apropiată asupra a ceea ce au reprezentat satul şi societatea rurală a acelor vremuri.

În cuprinsul acestui prim volum digital am dorit să oferim publicului documentele păstrate din 3 campanii: Fundu Moldovei, jud. Suceava (1928), Drăguş, jud. Braşov (1929), Şanţ, jud. Bistriţa-Năsăud (1935 – 1936). O parte dintre acestea au fost deja publicate în volume, dar niciodată în formă digitală şi niciodată în formă comparată.

DVD-ul beneficiază de cuvinte introductive şi explicative în formă bilingvă care să poată face cunoscute, într-o formă mai detaliată şi actualizată, elementele care definesc şi ţin mereu în actualitate metodele de cercetare folosite de şcoala sociologică condusă de prof. Gusti.

Totalul documentelor ce au fost prezentate însumează circa 2.400 fişe de manuscris şi aproximativ 2.500 de reproduceri de fotografii.

Mulţumim AFCN pentru sprijinul financiar acordat.

Mai multe informaţii

Biroul Relaţii Publice

021 317 91 03/ int. 178

CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA ARHITECTURII VERNACULARE la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită miercuri, 31 octombrie 2012, ora 17.00, la lansarea volumului

CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA ARHITECTURII VERNACULARE

Proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Lucrarea publicată de Muzeul Naţional al Satului cu finanţare AFCN doreşte ca, pe lângă abordarea ştiinţifică a principalelor aspecte privind arhitectura vernaculară caracteristică ţării noastre, să aducă în atenţia publicului şi metodologiile cele mai adecvate de prezervare în timp a acestui tip de patrimoniu. Lucrarea a fost coordonată de dr. Vivian Dragomir, director patrimoniu şi fost conducător al departamentului conservare-restaurare, având în colectiv pe Laurenţiu Dragomir, restaurator monumente etnografice, alături de referenţii conf. dr. Paula Popoiu, director general şi conf. dr. Sergiu Nistor, cadru universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti şi preşedinte ICOMOS România.

Este o lucrare de sinteză ce pune bazele unui mod de abordare şi cunoaştere ştiinţific atât al patrimoniului vernacular românesc, cât şi al celor mai actuale informaţii în domeniul conservării şi restaurării acestuia.

Tratează subiecte ca istoricul evoluţiei în timp a arhitecturii vernaculare în spaţiul românesc, tehnici de construcţie şi a materiale, punându-se accent pe detalierea acestora în scopul înţelegerii comportamentului lor în timp şi al adoptării celor mai corecte metode de prezervare. Se pot astfel găsi cele mai importante tipuri constructive, detalii de execuţie ale ingenioşilor meşteri constructori, cu exemplificări fotografice de bună calitate, alături de informaţii complete asupra caracteristicilor ştiinţifice ale materialului lemnos, a formelor de degradare şi a metodelor de protecţie şi de restaurare din perspectiva celor mai actuale curente în domeniul conservării acestui tip de patrimoniu, sub patronajul respectării principiilor conservării.

Lucrarea s-a dorit a fi o viziune cât mai completă şi de înaltă ţinută asupra subiectului, fiind utilă atât celor ce se ocupă cu acest tip de patrimoniu, muzeografi, conservatori, restauratori, cât şi publicului ce doreşte o aprofundare a elementelor arhitecturii vernaculare româneşti, a meritelor acesteia în contextul actual al dezvoltării haotice a civilizaţiei, concomitent cu pierderea în ritm vertiginos a acestui tip de arhitectură, a posibilităţilor păstrării ei în timp şi a necesităţii transmiterii către viitor. Este o lucrare ştiinţifică cuprinzătoare asupra subiectului patrimoniului etnografic construit, dar în acelaşi timp şi o pledoarie pentru valoarea lui şi un îndrumar de păstrare şi de întoarcere a cititorului către arhitectura tradiţională românească.

Lucrare beneficiază şi de autoritatea unor referenţi specialişti în domeniul arhitecturii vernaculare, cât şi din domeniul restaurării arhitecturii.