Aniversarea Muzeului Satului - 79 de ani de la înfiinţare Program 15 - 18 mai 2015

Europa creativă - Subprogramul Cultura, 8 mai 2015

În data de 8 mai 2015, Biroul Europa Creativă România organizează la Bucureşti, în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, în Sala V.I.Popa, Şos. Kiseleff  nr. 30, un eveniment dedicat operatorilor din sectoarele culturale şi creative care vor să acceseze anul acesta finanţările Programului Europa Creativă pentru proiecte de cooperare europeană. 

 

Evenimentul are două părţi: o informare generală despre Europa Creativă şi liniile de finanţare ale Subprogramului Cultura (proiecte de cooperare europeană, traduceri literare, reţele şi platforme europene) şi un atelier de lucru dedicat completării şi depunerii propunerilor de proiecte în cadrul liniei de finanţare pentru proiecte de cooperare europeană. 

 

Persoana de contact pentru detalii: Claudia Romanescu, consultant Subprogramul Cultura, telefon: 021 316 60 61.

 

Pentru detalii suplimentare accesaţi:

http://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_49_sesiune-de-informare-si-atelier-europa-creativa-cultura-la-bucuresti-8-mai-2015_pg_0.htm

Muzeograme vechi şi noi, autor prof. univ. dr. Ioan Opriş, 12 mai, ora 13.30

Editura Oscar Print, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită marţi, 12 mai 2015, începând cu orele 13.30, la prezentarea volumului Muzeograme vechi şi noi, autor prof. univ. dr. Ioan Opriş.

Un proiect editorial inedit pentru muzeografia românească, semnat de un reputat specialist din acest domeniu, profesor universitar Ioan Opriş, le este oferit specialiştilor din muzee, şi nu doar din muzee, sub forma unei istorii a muzeului, privită din perspectiva unei atente reevaluări a demersului muzeal, un demers dominat de curiozitatea, ataşamentul, sensibilitatea, dispoziţia şi implicarea autorului.

În lumea românească de ieri, în cea interbelică, muzeul nu a contat ca o instituţie culturală majoră în ochii elitelor politice. Putine sunt excepţiile celor care l-au văzut şi l-au vrut altfel decât se manifesta încă timid, mulţi găsindu-i însă virtuţi de acumulare pe seama bogăţiei naţionale şi proorocindu-i un viitor mai bun. De la Bucureşti la Oradea, de la Constanţa la Chişinău, Bârlad ori la Cernăuţi, Timişoara sau Iaşi, muzeele s-au văzut încurajate de intelectuali temerari, însă mai puţin de elite. Temerarii, pionerii muzeografiei moderne au fost atenţi la curentele de idei muzeografice ale vremii lor, crezând în viitorul muzeelor noastre.

După al Doilea Război Mondial, în socialism, muzeele au primit încurajări mai consistente şi fonduri apreciabile, utilizate inteligent pentru dezvoltarea colecţiilor şi lărgirea profilurilor acestora.

După 1989 s-au produs mai multe mutaţii şi în muzeografie, printre acestea figurând nevoia acută de modernizare, reprofilare şi reformare. Procesul în cauză este în plină desfăşurare, cu ritmuri inegale, cu pierderi şi cu realizări. Repoziţionarea muzeului în societatea contemporană ca principală instituţie culturală de tezaurizare, acumulare, cercetare şi de educaţie materializată prin patrimoniu este o realitate. În multe locuri autorităţile încurajează muzeele, dobândind rezultate notabile. Asemenea rezultate s-au evidenţiat în planul cercetării patrimoniului muzeal, inclusiv al cercetării patrimoniului preventiv, unde muzeele ocupă locul principal.

Sistemul patrimonial cultural a păstrat, în bună măsură, ca bază, muzeele, instituţiile cele mai bine încadrate, care au făcut faţă la numeroase şocuri, dar au rezistat. În jurul lor şi prin intermediul lor se va putea reproiecta, într-o viziune modernă şi la momentul potrivit, întregul sistem de ocrotire a tezaurului cultural mobil şi imobil, material şi imaterial.

Am crezut cuvenit să adunăm în aceste pagini impresii, idei, adnotări, evaluări muzeografice, emise în răstimpul mai multor decenii şi aparţinând unor lideri cu activităţi legate de muzee şi colecţii, de cercetare muzeală, de conservare-restaurare şi de valorizarea bunurilor culturale. Le-am intitulat muzeograme crezând că prin ele putem evalua mai corect muzeografia, multe dintre acestea fiind şi muzeografe, adică mărturii scrise pe seama muzeelor şi a celor care le slujesc.

Evenimentul va avea loc la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, Sala Victor Ion Popa, Şoseaua Kiseleff nr.30.

Informaţii suplimentare la:

Muzeul Satului: 021/317 91 03/int 178