Muzeul
Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” vă invită miercuri, 3 iunie 2015, ora 14.00 la vernisajul expoziţiei VIS. Obiectele expuse sunt broderii policrome pe pânză, cunoscute
sub numele de păretare cusute sau carpete brodate, colecţionate timp de
peste 20 de ani de doamna Alice Zaharia din Bucureşti.
Specifice caselor maghiare, germane, slovace, cehe
şi sârbe aceste carpete din pânză brodate manual, cu funcţie de păretare, reînvie atmosfera tipică sfârşitului
secolului al XIX-lea şi începutului secolului al XX-lea, când erau la modă atât
în locuinţele micilor aristocraţi cât şi în cele ale clasei de mijloc. Confecţionate
din lemn, piele sau materiale textile cu o valoare estetică şi materială mai mare
sau mai mică, ele exprimau statutul social al proprietarului. De aici au
coborât mai întâi în casele de la marginea aşezărilor urbane şi apoi în sate
unde cei mai puţin avuţi s-au mulţumit cu o bucată de pânză pe care au brodat
imagini şi cuvinte care să le aducă noroc, belşug şi să îi păzească de rele.
Moda păretarelor brodate a fost relansată la începutul
secolului al XX-lea şi s-a răspândit în decurs de doua decenii în aproape toată
Europa, atingând apogeul la jumătatea secolului, graţie abundenţei modelelor
apărute în revistele de lucru de mână.
Convieţuind alături de maghiari, germani, slovaci,
cehi şi sârbi, românii au preluat şi ei aceste păretare brodate, astfel că prin
anii’50 ai celui de al XX-lea veac erau în mare vogă atât la oraş cât şi la sat.
Realizate pe o bucată de pânză pe care s-au brodat,
urmând un desen imprimat anterior, imagini şi cuvinte care să aducă noroc, belşug
sau să apere casa şi familia de rele, unele reuşite ca tehnică, altele însă,
lăsând loc de mai bine, aceste carpete afişează inscripţii şi imagini adaptate
locului în care erau expuse: păretarele din bucătărie aveau cusute îndemnuri
pentru gospodine de a păstra casele curate şi de a pregăti mâncăruri bune soţilor,
elogiau înţelegerea şi dragostea dintre soţi sau transmiteau mesaje de urare
pentru meseni, cele din dormitor aveau de regulă motive religioase, iar cele
din salon, folosite şi pe post de tablouri, înfăţişau peisaje sau scene legate
de viaţa religioasă ori de familie, reproduceau adeseori un fragment dintr-un
poem sau o melodie la modă, o cugetare sau un îndemn religios.
Existenţa acestor piese care fac parte din
categoria textilelor de interior a stârnit reacţii diferite în rândul
specialiştilor.
Incluse de unii critici de artă în rândul produselor
kitsch prin care a excelat perioada contemporană, fapt pus pe seama sărăciei şi
carenţelor educaţionale „ce au frustrat publicul din societatea comunistă de
gust artistic şi de posibilităţile de a accede la marea artă” (Adrian Silvan Ionescu,
Kitsch-ul cel de toate zilele) o
parte dintre aceste păretare, datorită naivităţii pe care o exprimă, au căpătat
o viaţă nouă în lumea artei culte prin includerea lor în instalaţii (este cazul
artistei decoratoare Lila Pasima).
Prin expoziţia VIS Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
îşi doreşte să prezinte publicului aceste „jurnale” brodate cu migală de
gospodinele din satele României, ca pe o realitate ce face parte din istoria
comunităţii. Colecţionara, doamna Alice Zaharia, a strâns cu tenacitate piese
vechi sau modele din Transilvania, Banat, Bihor, Moldova sau Muntenia, pe care
le-a conservat cât mai bine cu putinţă, realizând, acolo unde nu mai era
posibilă expunerea originalului, copii. Tot acest efort, mărturiseşte
colecţionara, pentru că „am vrut să ştie şi tineretul de azi cum era pe atunci”.
Puteţi admira cele peste 50 de piese, unele vechi
de aproape opt decenii, altele recent realizate de doamna Alice Zaharia, expuse
în „Sala de sticlă” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şoseaua
Kiseleff nr. 30, în
perioada 3-28 iunie, de marţi până duminică, între orele 10-18.
