Muzeul Naţional al Satului
„Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti,
Ambasada Federaţiei Ruse în România şi Muzeul Etnografic Rus organizează în perioada 5 – 29
noiembrie expoziţia „Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura
din Nordul Rusiei”, eveniment ce are loc în cadrul Zilelor Culturii
Ruse 2015.
Expoziţia reuneşte obiecte din
colecţiile Clubului Etnologic Parascheva
din Sankt Petersburg şi este dedicată unuia dintre cele mai complexe şi
spectaculoase fenomene ale culturii tradiţionale - nunta din Nordul Rusiei.
Publicul va avea ocazia să vadă şapte ansambluri vestimentare complete ce reflectă
îmbrăcămintea rituală de sărbătoare a ţăranilor de la sfârşitul secolului al
XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea din judeţul Pinejsk, gubernia
Arhanghelk: costume de mire şi mireasă, costum de sărbătoare al fetei –
„povyazocniţa” (costum arhaic al cărui element principal este cel de găteala a
capului numită „povyazka” - „lăgătoare”), dar şi ansambluri vestimentare
purtate de femei de diferite vârste, toate confecţionate de membrele
Etnoclubului, după modele existente în colecţiile Muzeului Etnografic Rus.
Zestrea nu era doar o garderobă a
noilor căsătoriţi, ci şi o oportunitate,
în cadrul ceremoniei de nuntă, pentru tânăra nevastă şă-şi etaleze
iscusinţa lucrului manual cu care era dăruită. Fetele care se pregăteau de
momentul căsătoriei lucrau o gamă variată de articole de găteala a capului,
basmale, cearşafuri („margini de pat”), ştergare, feţe de masă, poalele
ornamentate ale cămăşilor femeieşti, ciorapi, mănuşi, plăpumi din resturi
textile şi săculeţe sau buzunăraşe pentru dulciuri („lakomniky”), piese
vestimentare textile, brâie, în tehnici diverse (ţesut, broderie, broderie cu
fir metalic, dantelărie, tricotaj, arta din petice cusute). În mod special se
acorda atenţie brâielor şi ştergarelor, acestea fiind cele mai frecvente
cadouri făcute de mireasă rudelor prin alianţă şi partcipanţilor la
ceremonialul de nuntă. Cadoul tipic pentru mire era o pereche luxoasă de mănuşi
(cu degete) din stofă, brodate cu fir de aur, iar pentru rudele apropiate
- mănuşi şi ciorapi, care în zonele din
Nordul Rusiei erau tricotate cu fir policrom. Un atribut esenţial al tainei cununiei religioase a fost aşa-numitul
„podnojnoye” - piesă textilă (un prosop, o bucată de pânză, o basma) pe care stăteau mirii în
timpul cununiei. Tradiţia de nuntă din Nordul Rusiei a creat în acest scop o
ţesătură specială numită „traversa de sub picioare” („podnojnaya şirinka”). De
obicei, aceasta este realizată de către mireasă, iar după nuntă intra în
folosinţa clerului bisericii.
Partea specială a
expoziţiei o constituie cele peste
douăzeci de păpuşi de cârpă create
cu motive preluate dintr-o colecţie rară de păpuşi din satul Pokşenga,
judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelsk, păpuşi folosite pentru un joc tematic al
fetelor adolescente “de-a nunta” şi „în metische” (petrecere tinerească).
Construit pe joc ritual şi situaţii de viaţă, acest tip de joc permite
copilului, într-o formă accesibilă lui, să
asimileze un rol pe care îl va
aplica ulterior în viaţă.
Nunta tradiţională rusă este un
fenomen complex, incluzând aspecte variate prin origine, natură şi elemente
funcţionale. Împreună cu ritualuri arhaice (loviturile rituale peste mâini,
despletirea cozilor fetei logodite, etc.) în ritualul de nuntă au intervenit
obiceiuri creştine, cum ar fi rugăciunea, cununia şi altele.
Ceremonia de nuntă a fost
împărţită în trei etape: perioada premaritală, nunta propriu-zisă, şi perioada
postmaritală. Prima etapă include pregătirea pentru ceremonialul de nuntă şi
luarea de rămas bun al fetei de la prieteni, sat, vecini, etc. În suita de acţiuni
premaritale intra peţirea rituală, vizita la casa mirelui („dom smotrety”),
rugăciunea, înţelegerea între rudele fetei şi ale mirelui, baterea rituală
peste mâni, întâlnirea de la casa miresei, plânsul ritual al miresei, baia
premaritală a miresei, petrecerea fetelor mari, despletitul miresei. Printre obiceiurile de nuntă se înscriu şi
ritualurile „de găteală” a miresei, repetatele
binecuvântări date mirelui şi miresei, cumpărarea rituală a miresei de către
rudele mirelui, cununia, petrecerea miresei şi mirelui, nunta, legătoarea
(schimbarea pieptănăturii la mireasă din cea de fecioară în nevastă),
petrecerea de nuntă la casa mirelui şi la casa miresei, darurile de nuntă
oferite tinerilor căsătoriţi, ritualul „prostirii” (cearceafului) cu cinstea fetei
şi multe altele. În primul an de după nuntă, tinerii căsătoriţi participă la
ceremonialul „Masleniţei”, la săptămâna Sfântului Toma şi cinstesc toate
sărbătorile vizitând părinţii noii căsătorite şi pe toţi cei care au participat
la nuntă.
Vernisajul expoziţiei va avea loc
joi, 5 noiembrie, ora 12.00, în Sala Gheorghe Focşa, Şos. Kiseleff nr. 28,
sector 1, expoziţia putând fi vizitată apoi, de miercuri până duminică, între
orele 9.00 – 17.00.
Mai
multe relaţii:
Ala
Movileanu, muzeograf 021. 317. 91. 03/ int. 194
Biroul
Relaţii Publice 021. 317. 91. 03/ int. 178
