.jpg)
Asociaţia Mişcarea de
Rezistenţă şi Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” organizează sâmbătă,
31 august şi duminică, 1 septembrie 2013, de la orele 15:00, cea de-a VIII-a
ediţie a Festivalului Tarafuri şi fanfare.
Apărute în urmă cu sute de ani, din
plămada ţărănească, aceste bijuterii ale muzicii româneşti au fost transmise
prin viu grai, de la o generaţie la alta, şi impresionează auditoriul până la
lacrimi. Vor demonstra acest lucru: nea Costină, lăutaru' din Cezieni (Olt),
taraful din Goicea (Dolj), Fanfara din Dârvari (Mehedinţi), muzicanţi şi
horitori din Maramureşul Voievodal, o fanfară din Bucovina, comunitatea din
Vinerea (Alba), Taraful Gorjului, taraful din Soporu de Câmpie (Cluj), fanfara
din Lăpuşnicu Mare (Caraş Severin) şi taraful din Ianca (Olt).
“Horile de azi urzesc horile îmbătrânite. Ele sunt
schimbătoare şi nu sunt împietrite pe veşnicie. Sunt vremelnice, trecătoare.
Horile se tărăgănează şi răsar în noi când nu ne aşteptăm. Sunt ca un curcubeu,
se arată şi dispar. Câteodată horile fug din teritoriile cu oameni dornici de
putere şi se ascund în locurile unde lumea mai trăieşte şi simte dimensiunea
magică a vieţii. Din horile îmbătrânite mai rămân numai semne imprecise,
încâlcituri, şi trăim cu impresia că redau adevărul. Dar de fapt, horile sunt
înnoite, şlefuite, transfigurate şi pot apărea sluţite şi contrafăcute. Ce face
horitorul de astăzi? Caută, investighează, dar nu se luminează. Cercetările sunt amănunte legate de horile îmbătrânite,
pe care le adaugă la invenţiile, fanteziile şi iluziile lui. Horitorii tineri
sunt deseori excentrici, indiscreţi iar repertoriul lor nu este o reprezentare
a soartei, a destinului lor. Din păcate au o neputinţă de a înţelege. Nu au
viziune, gândire, intuiţie.
Cum pot trăi şi dăinui horile? Horitorul trebuie să fie trăitor, să
împlinească horea, şi asta ţine de înzestrare, dibăcie, vocaţie şi de un dar
excepţional. Pentru asta, horitorul nu se poate înstrăina de oameni şi de
obârşia unde a văzut lumina zilei. Până la noi există un şirag fragmentar de
hori. Horile se cuibăresc în noi şi apoi, cu vremea, se împrăştie. Haideţi să
le ascultăm în ultima zi de vară şi prima zi de toamnă, în Muzeul de la Şosea,
într-un proiect marca Mişcarea de Rezistenţă”, îndeamnă muzicianul Grigore
Leşe, amfitrionul manifestării.
Sâmbãtã, 31 august, în prima
zi a Festivalului Tarafuri şi Fanfare, iubitorii de frumos vor putea asculta
cântări din lada de zestre prin măiestria unor iscusiţi rapsozi: Nea Costină lautaru din Cezieni, Taraful din
Goicea, Taraful din Ianca, muzicanţi şi horitori din Maramureş, Fanfara din
Lăpuşnicu Mare, o fanfară din Bucovina,
în timp ce, duminicã, 1 septembrie, iubitorii de cântece autentice se vor bucura şi de prezenţa altor
rapsozi fără egal respectiv Taraful Gorjului, Comunitatea din Vinerea, Fanfara
din Lăpuşnicu Mare, Fanfara din Dârvari, Taraful din Soporu de Câmpie,
muzicanţi şi horitori din Maramureş.
Prin lumea conturată de ei,
spectatorii vor putea observa că au mai rămas lucruri adevărate prin satele noastre.
Puţine, ce-i drept, dar ilustrative pentru
imaginaţia, creativitatea, puterea de improvizaţie, ce definesc
personalitatea şi individualizează comportamentul ţăranului român.
Festivalul Tarafuri şi fanfare se află
la ediţia a VIII-a şi a fost selectat de Administraţia Fondului Cultural
Naţional (AFCN), în cadrul concursului de proiecte culturale, desfăşurat la
începutul anului 2013, fiind clasat pe locul I la aria Patrimoniu imaterial,
fiind, aşadar, un proiect cultural finanţat de AFCN.
Participanţi Festivalul Tarafuri
şi fanfare 2013
31 august 2013
1. Nea Costina, lautaru din Cezieni
2. Taraful din Goicea
3. Taraful din Ianca
4. Muzicanti si horitori din Maramures
5. Fanfara din Lapusnicu Mare
6. Fanfara din Bucovina
1 septembrie 2013
1. Taraful Gorjului
2. Comunitatea din Vinerea
3. Fanfara din Lapusnicu Mare
4. Fanfara din Darvari
5. Taraful din Soporu de campie
6. Muzicanti si horitori din Maramures
