Collage. Art...under construction

Astăzi, sâmbătă, 15 august, este ultima zi in care aveti sansa sa-i vedeti pe baietii de la‪#‎SweetDamageCrew‬ live in Muzeul Satului.
Seyr, Recis si Cage sunt acolo de la 10.00 pana seara.

‪#‎CollageArtUnderConstruction‬
‪#‎proiectcofinantatdeAFCN‬

Iarmaroc de Sfântul Ilie, 17 - 19 iulie

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită, în perioada 17-19 iulie, la „Iarmarocul  de Sfântul Ilie”, eveniment prilejuit de importanta sărbătoare a calendarului creştin şi pastoral.

De Sântilie, supranumit şi „sfântul ploilor” sau „sfântul merelor de aur” au loc pomenirea morţilor, culegerea plantelor de leac, în special a busuiocului, vrăji şi descântece pentru prevenirea sau îndepărtarea vijeliilor, a grindinei şi ploilor torenţiale, organizarea nedeilor pastorale. În această zi ciobanii separau berbecii de oi, „miţuiau mieii”, se „retezau stupii”, se efectuau observaţii astronomice şi meteorologice.

Evenimentul îşi propune recuperarea tradiţiilor legate de această sărbătoare printr-un program variat de demonstraţii meştesugăreşti, momente muzical – coregrafice, târg al meşterilor populari, gastronomie tradiţională reînviind, astfel, atmosfera târgurilor de odinioară. De asemenea vom lua parte la alte trei evenimente de excepţie ce vor avea loc în această perioadă.

Astfel, vineri, 17 iulie 2015 sunteţi aşteptaţi, începând cu ora 13.30, la Festivalul de folclor pentru deţinuţi, organizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor în colaborare cu Muzeul Satului, acţiune de sensibilizare a opiniei publice privind importanţa implicării în proiecte ce vizează reintegrarea socială a persoanelor lipsite de libertate.

 Tradiţiile şi obiceiurile populare româneşti vor fi  puse în scenă, atât prin intermediul muzicii şi dansului, de  către Ansamblul Jiuleţul, Penitenciarul Târgu Jiu,  Formaţiile Speranţe, Centrul de detenţie Craiova, Întrebare, Penitenciarul Brăila, Hora, Penitenciarul Găeşti, Brâul Muntenesc, Penitenciarul Ploieşti, Jilava Band, Penitenciarul Jilava, dar şi a expoziţiilor cu vânzare.

Sâmbătă, 18 iulie 2015, iarmarocul va răsuna de cântec şi joc, într-o reconstituire a obiceiurilor de vară, cu Ansamblul folcloric Florile Târnii, Târna Mare, jud. Satu Mare şi Căluşarii din Prundu, Giurgiu. Un buchet de cântece populare va fi oferit publicului de cunoscuţii interpreţi Mariana Stănescu, Andreea Haisan, Alin Suceveanu şi Gabriel Dumitru, iar Taraful Daniel Bădoi şi Cornelia Tihon ne va încânta inimile cu un bogat repertoriu muzical.

La ora 12.00 publicul este aşteptat la vernisajul expoziţiei de tapiserie „Amintiri”, autor Ioana Tatiana Geambaşu, care va avea loc în Şura Bancu. Expoziţia va fi însoţită, între orele 14.00 – 16.00, de un atelier gratuit pentru copii şi adulţi, în limita a 10 locuri.

La ora 17:00 va avea loc prezentarea Audiobook-ului Vechi povestiri minereşti de I. D. Sârbu în interpretarea actorului Zoltan O. Butuc, discul nefiind  altceva „decat o reverenţă în faţa limbii române şi a tainicei limbi a Basmului românesc. Poveşti de care sufletul se umple iar mintea se poate mira”.

Duminică, 19 iulie 2015, între orele 12.00 – 18.00, Muzeul Satului, în parteneriat cu Uniunea de Creaţie a Artiştilor Interpreţi din România (ICAR), Asociaţia Cascadorilor Profesionişti din România, Opera Naţională Română Asociaţia Tradiţie şi Spiritualitate, Fair Media Synd, Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, Teatrul de Magie  vă invită la cea de-a doua ediţie a Festivalului „Să fim copii încă o zi”!

Cei mici sunt aşteptaţi la spectacole de muzică şi dans, teatru de marionete şi momente de cascadorie, concursuri de desene pe asfalt, ateliere de olărit şi jocuri tradiţionale.

Copiii vor face cunoştinţă cu un căluţ şi dresorul său şi vor putea să se plimbe călare pe uliţele satului. 

      Tot duminică, 19 iulie, ora 11:00 sunteţi invitaţi la  Dezbaterea “ALĂPTAREA, NEALĂPTAREA & DIVERSIFICAREA” organizată  de Georgeta Muşat, moaşă, specialist şi formator în alăptare, consultant IBCLC, Asociaţia Totul Pentru Tine şi Copilul Tău - Academia de Alăptare.

       Evenimentul se înscrie în seria întâlnirilor de suport pentru alăptare şi alte provocări maternale, proiectul "INIŢIATIVA PENTRU O VIAȚĂ MAI BUNĂ ŞI MAI FRUMOASĂ" și nu este unul “by the book”, ci este unul original comunicând experienţa, frumuseţea şi bucuria maternităţii.

Mămici, tătici, copilaşi, bunici şi toţi cei interesaţi sunteti bineveniti!

Program de Iarmaroc: 17 – 19 iulie 2015 – 9.00 – 19.00

 Sâmbătă, 18 iulie 

12.00   Vernisaj expoziţie tapiserie Amintiri                                          (Şura Bancu)

Autor Ioana Tatiana Geambaşu

13.00   Cântec şi joc la iarmaroc…

            Ansamblul folcloric Florile Târnii - Târna Mare, jud. Satu Mare

Coordonator – Mariana Konosi

13.45   Taraful Daniel Bădoi şi Cornelia Tihon

14.15   Căluşarii din Prundu – Prundu, Giurgiu

            Coordonator – Marian Andronache

14.45   Veselie … la Sfântul Ilie! – cântece populare

Mariana Stănescu, Andreea Haisan,

Alin Suceveanu, Gabriel Dumitru, Mihai Mihalache

             

17.00   Prezentare audiobook – Vechi povestiri minereşti

            Lectură – Zoltan O. Butuc                                           

Prezintă – actorul Alexandru Nicolae Mihai

           

9.00 – 19.00 – Târgul meşterilor populari

14.00 – 16.00 – Atelier tapiserie*                                                       (Şura Bancu)

     Profesor coordonator Ioana Tatiana Geambaşu

*Atelier cu participare gratuită pentru copii şi adulţi în limita a 10 locuri

9.00 – 19.00 – IA POFTIŢI LA IARMAROC, DE CUMPĂRAȚI, DE VĂ TOCMIȚI, DE VĂ MINUNAȚI!

  

Mai multe informaţii:
Biroul Relaţii Publice

021 317 91 03 – int. 178

Biroul Programe Culturale

021 317 91 03 – int. 191

BOJANGHI/HANDS OF KOREA ÎN ROMÂNIA ŞI HANBOK - costumul tradiţional coreean, 26 mai, ora 12.00

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Coreea de Sud şi România, Ambasada Republicii Coreea la Bucureşti în parteneriat cu Korea Bojagi Forum, designerul Young-Im Na şi Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” organizează următoarele expoziţii: BOJAGHI / HANDS OF KOREA în ROMÂNIA 2015 şi HANBOK – costumul tradiţional coreean.

Ceremonia de deschidere va avea loc marţi, 26 mai 2015, orele 12.00, în foaierul Victor Ioan Popa, Şos. Kiseleff nr. 30, în prezenţa E.S Domnul Hyo-Sung Park, Ambasador al Republicii Coreea în România, Domnului Alexandru Tomescu, Ambasador al Bunăvoinţei, numit de Guvernul Coreean, Conf. dr. Paula Popoiu, Director general, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Doamnei Chunghie Lee, Artist & Profesor, Preşedintelui Korea Bojagi Forum, curator invitat, designer-ul de Hanbok Young-Im Na şi Doamnei Anna-Mária Orbán, coordonator şi curator al celor 2 expoziţii.

Expoziţia „Bojaghi - Hands of Korea în România” o are ca invitat pe dna profesor Chunghie Lee, preşedintele Korea Bojagi Forum. La expoziţie participă 27 de artişti cunoscuţi în jurul lumii precum Soonhee Kim - Korea Master Hand, Kyunghee Kim, Young Soon Kim, Imsun Noh, Young Sim Baek, Jungsook Lee, Youngmin Lee, Cheong Sil Lee, Jiseon Lee, HyunJu Lee, MikYoung Jang, Yun Suk Jeong, Mi Sun Chang, Yea- Geum Jung, Jisun Cha, Eun Je Choi, Insook Choi, JiYeon Hwang, Chyu Ree, HeesoonYoo, GeumHwaKo, Soon Aea Park, Hae-hong Chang, Jihye Shin, Ham Jung Suk, Lee So Ra, Hwa Ja Jeon, alături de lucrările colaborative ale studenţilor de la Rhode Island School of Design/ SUA, cursul Bojagi& Beyond’ şi UNArte Bucuresti, Departamentul Arte Textile & Design textile coordonat de lector dr.A.M.Orban. Expoziţia prezintă 35 de piese, majoritatea de conotaţie tradiţională, realizate de cei 27 de artişti coreeni, tehnicile utilizate în realizarea exponatelor includ cusături tradiţionale coreene, patchwork, quilting, broderie manuală şi mecanică, tehnici de vopsire tinctorială şi tapiserie.

Colecţia HANBOK – costumul tradiţional coreean, semnată de Young-Im Na, porneşte de la tradiţia costumului Hanbok ce poate fi identificată din timpurile antice până în zilele noastre - cu aceeaşi specificitate şi frumuseţe, reflectând o parte din complexitatea spiritualităţii tradiţiilor coreene.

Hanbok în timpurile străvechi a fost purtat doar de aristocraţie, singura pătură socială care avea voie să îmbrace culoarea, dar azi acest veşmânt a devenit semnificativ pentru fiecare coreean indiferent de statutul social. Azi, tradiţia costumului Hanbok este reevaluată de artişti şi designeri precum Na Young-Im ce adună la un loc piese încărcate de semnificaţie în care putem resimţi fuziunea dintre liniile şi culorile tradiţionale dar şi profesionalismul unui ochi şi spirit creativ.

Expoziţiile vor putea fi vizitate în perioada 26 Mai – 7 Iunie 2015 în sălile H.H.Stahl, Foaier si Lena Constante, Şos. Kiseleff nr. 30, de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.

Mai multe detalii:

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” 021/ 317 91 03/ int. 178

Ana Maria Orban 0721 475 067

Parteneri media: TVR (Matinissimo / Arte Carte si capricii /Se spune ca), Radio România Cultural, Agenţia de carte / Revista Cultura FCR, Radio România Antena satelor, Agerpres, şapteseri. RomâniaTV, Antena 3, Calendar Evenimente, RING, Bucharest Herald, Online Gallerz, The Epoch Times, Autentici.ro, Lumea Satului/AgroTV, Asociţia Bucureştiul meu Drag, RNMR, AMALR

Târgul de Sfinţii Constantin şi Elena, 21 mai

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, joi, 21 mai 2015, Târgul de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, sărbătoare din registrul calendarului creştin, prilej de întâlniri, negoţ, comunicare, precum şi refacerea atmosferei din satul de altădată.

        În tradiţia  populară de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena începe vara şi se termină semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. În acestă zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare. Pentru a preîntâmpina distrugerea holdelor şi strugurilor de către păsările cerului nu se lucra în această zi.

       Cu acest prilej Muzeul Satului vă invită la vernisajul expoziţiei Icoane. Neculai Pascu – Neamţ. Retrospectivă, care va avea loc în Şura Bancu, ora 14.00.

        Expoziţia reuneşte o colecţie de icoane pe lemn, sticlă şi lucrări de artă bizantină realizate în mozaic având ca teme religioase Maica Domnului cu Pruncul, Învierea, Sfânta Cuvioasă Paraschiva etc, dar şi steme ale autorităţii de stat şi municipale şi portetre ale unor personalităţi. 

       Participă cu lucrări Camelia Roşculeţ Pascu şi Viorel Huţu, foşti elevi ai profesorului.

      Expoziţia poate fi vizitată în perioada 21 mai – 21 iunie, Şura Bancu, zona Transilvania, Şoseaua Kiseleff nr. 28.

Vă invităm la Muzeul Satului în această zi de mare sărbătoare!

Programul târgului:  9.00 - 19.00

Mai puteţi vizita: 

Expoziţiile temporare:

Yiddische Welt in Rumenie  – un Tezaur regăsit

Până la data de 3 iunie 2015, Casa Glod, Maramureş

Colaborare cu Federaţia Comunităţii Evreieşti din România - Muzeul de Istorie a Evreilor din România.

Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Feminitate şi împodobire

Până la data de 15 iulie 2015, Sala Gheorghe Focşa

Expoziţie etnografie ce valorifică colecţile muzeului: podoabe, port, documente fotografice, marcând 79 de ani de la înfiinţarea Muzeului Satului.

Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Aromânii din zona Korce – Istorie şi actualitate în imagini

Până la data de 31 mai 2015, Sala de sticlă

Expoziţie de fotografie

Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Mai multe informaţii:

Biroul Relaţii Publice

Biroul Programe Culturale

021 317 91 03 / int. 178, 191

"Bradul" - expoziţie de pictură, grafică şi obiect, autor Elena Murariu, 29 ianuarie - 20 februarie 2015

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită joi, 29 ianuarie 2015, ora 16.00, sala „Gheorghe Focşa” la vernisajul expoziţiei “Bradul” de Elena Murariu.

Se încheie, astfel seria expoziţiilor dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni cu prilejul tricentenarului martiriului acestora, iar prin plasarea ei, în mod deliberat, la începutul noului an, 2015, autoarea doreşte să sublinieze faptul că slăvirea şi cinstirea Brâncovenilor, repere culturale şi spirituale ale neamului romanesc, fac parte dintr-un proces ce-şi urmează calea firească spre desăvârşire. De altfel autoarea a iniţiat proiectul personal pe care l-a dedicat Sfinţilor Brâncoveni cu peste două decenii în urmă.

Unul dintre simbolurile pe care Elena Muraiu le-a integrat în iconografia  Sfinţilor Brâncoveni este bradul, arbore emblematic al spaţiului românesc. Bradul are semnificaţii multiple făcând trimitere la viaţă, moarte, verticalitate, demnitate, dârzenie si înalţare spirituală. În această expoziţie sunt reunite, cu precădere, lucrări din lemn sculptat şi pictat, câteva piese de grafică, fotografii şi, desigur, brazi vii si foşti brazi de Crăciun. Aceşti brazi de Crăciun, care nu mai au podoabe, care  si-au încheiat menirea, ieşiţi din ritual, au adus până de curând bucurie şi mireasmă de cetină în casele oamenilor iar acum, în loc sa fie aruncaţi la gunoi, sunt aduşi să ne bucure şi, în acelasi timp, să ne tulbure, creând emoţie artistică într-un eveniment cultural. Asocierea registrului artei sacre cu cel al obiceiurilor de Crăciun, prin simbolul bradului, vine să întarească simbolistica artistică a proiectului dedicat Brâncovenilor dar, în acelaşi timp, ne provoacă sa medităm la nestatornicia şi perisabilitatea lucrurilor, sentimentelor, evenimentelor dar şi la ideile de ciclicitate a fenomenelor şi, nu în ultimul rând, la nevoia de repere fundamentale care ne ajută să ne găsim traiectoria în aceasta lume atât de schimbătoare.

Elena Murariu s-a născut în 1963 la Zvoriştea, judeţul Suceava. A studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, promoţia 1987 şi s-a specializat în restaurare pictură murală la ICCROM, Roma. Activează ca restaurator de pictură murală în domeniul monumentelor istorice. Activitatea sa artistică s-a concretizat în lucrări de artă sacră de tradiţie bizantină. Mai multe premii şi distincţii au consacrat recunoaşterea valorii lucrărilor sale din domeniul restaurării cât şi a celor din domeniul artei sacre. Lucrările dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni sunt rodul unui proiect amplu ce se desfăşoară pe parcursul a mai mult de două decenii, fiind expuse în cadrul unor expoziţii personale la Arad, Bucureşti, Iaşi, New York, Paris, Barcelona şi Atena.

Expoziţia “Bradul” va putea fi vizitată în perioada 29 ianuarie – 20 februarie 2015, de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00, sala „Gheorghe Focşa”, Şos. Kiseleff nr. 28.

Anton Pann, 160 de ani de nemurire!

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” si Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţii  Anton Pann vă invită duminică, 7 decembrie 2014, ora 13.00, la evenimentul cultural Mari Personalităţi ale României – Anton Pann, 160 de ani de nemurire.

Programul  cuprinde o paletă variată de intervenţii - cântec, rostire bogată, vers -, menite să ilustreze viaţa şi opera lui Anton Pann - scriitor, profesor, folclorist, culegător de muzică populară, publicist, compozitor, literat.

Alături de cunoscuta Formaţie vocal – instrumentală de muzică veche „Anton Pann”, condusă de muzicologul Constantin Răileanu, vor evolua într-un dialog muzical – literar cunoscutul rapsod Ion Creţeanu din Voineasa - Olt şi scriitorul Miron Manega.

Sub genericul De la lume adunate şi iarăşi la lume date - cunoscute proverbe, ghicitori, snoave şi versuri din opera lui Anton Pann  vor fi oferite publicului de actorul Nicolae Alexandru Mihai. 

Povestea vorbii lui Anton Pann  va putea fi ascultată la Muzeul Satului din Şoseaua Kiseleff, nr. 30 - Sala Victor Ion Popa.

http://muzeul-satului.ro/

„FONDATORI DE MUZEE – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA PROFESORULUI INGINER DIMITRIE LEONIDA”

MUZEUL NAŢIONAL AL SATULUI “DIMITRIE GUSTI” a fost invitat de către Muzeul Naţional Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida” să expună, alături de alte 6 muzee de rang naţional din România, obiecte din patrimoniul său, ce reliefează viaţa şi opera fondatorului de muzeu – prof. Dimitrie Gusti.

 

De altfel, fiecare muzeu partener va cinsti memoria fondatorului său prin obiectele care vor fi prezentate în perioada 3 - 27 octombrie 2013 în expoziţia temporară -„FONDATORI DE MUZEE – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA PROFESORULUI INGINER DIMITRIE LEONIDA”, desfăşurată Muzeul Naţional Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida”.

 

Vernisajul va avea loc joi, 3 octombrie 2013, ora 15.00  la sediul Muzeului Naţional Tehnic din str. Candiano Popescu nr. 2, sector 4, Bucureşti (Parcul Carol I).

 

Pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, vor fi expuse controversatele „Pile Karpen”, aflate în patrimoniul Muzeului Naţional Tehnic, ce pot genera energie şi acum la aproape şaizeci de ani de la construcţie, nefiind păstrate însă în sarcină.

 

Evenimentul va avea următoarele secţiuni:

-    Expoziţia ce va cuprinde colţuri tematice dedicate fondatorilor muzeelor partenere;

-    Expoziţie de fotografii cu aspecte din viaţa şi activitatea lui Dimitrie Leonida;

-    Decernarea Premiului Dimitrie Leonida” – ediţia a XV-a;

-    Vizitarea expoziţiei de bază în care vor fi marcate/evidenţiate distinct obiectele

     donate de Dimitrie Leonida, fondatorul Muzeului Naţional Tehnic;

-    Proiecţie de filme documentare.

 

Expoziţia este organizată în parteneriat cu muzeele:

 

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”,

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”,

Muzeul Naţional al Cărţii şi Hărţilor Vechi,

Muzeul Naţional al Ţăranului Român,

Muzeul Naţional „George Enescu”,

Observatorul Astronomic Amiral „Vasile Urseanu”.

 

Pentru prima oară în istoria muzeografiei româneşti, muzee cu profil atât de diferit se reunesc într-o expoziţie de excepţie, promovându-se astfel, într-un mod inedit, acei creatori de valori cultură care, prin gestul lor, au intrat în „durata netimpului”.

 

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 3 - 27 octombrie 2013, de miercuri până duminică, între orele 10.30 – 18.00, la  sediul Muzeului  Național Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida”.

 

Informaţii suplimentare:

Laura Maria Albani– director Muzeul Naţional Tehnic, tel: 0733.777.990, mail: laura_albani@yahoo.com

Cristina Untea: tel.: 0721 189216; mail  crisa_untea@yahoo.com

Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" la Noaptea Muzeelor /La Nuit des Musées/ Night of Museums 18 Mai 2013

Noaptea Muzeelor

La Nuit des Musées  | Night of Museums

18 Mai 2013

Noaptea Muzeelor în București

În noaptea de 18 mai 2013, muzeele bucureştene îşi aşteaptă vizitatorii la expoziţii, spectacole de muzică, dans, teatru şi film, proiecţii şi evenimente speciale interactive.
Vizitatorii pot alege să-și petreacă noaptea de 18 spre 19 mai 2013 parcurgând atât muzee și organizații culturale care și-au facut o tradiție din sărbătorirea acestui eveniment, cât și muzee și organizații care s-au alăturat în 2012 sau chiar în acest an.
Pentru a-și stabili mai ușor propriul traseu, vizitatorii sunt invitați și în acest an să folosească harta cu programul Nopții Muzeelor în București.
Harta este tipărită în cadrul proiectului "Noaptea Muzeelor în 4 acte: București, Baia Mare, Cluj-Napoca, Sibiu", coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România.
Proiect cultural finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național.

Muzee partenere: Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

Titlu eveniment: După-amiaza Muzeului Satului
Program Noaptea Muzeelor: 15.00 – 19.00
Adresa: Şos. Kiseleff nr. 28-30, sector 1, Bucureşti
Telefon: 021.317.90.68
E-mail: contact@muzeul-satului.ro, iulia.grumazescu@muzeul-satului.ro
 www.muzeul-satului.ro

Acces gratuit în intervalul orar 15.00 – 19.00

În cadrul programului După amiaza Muzeului Satului, în intervalul orar 15.00 – 19.00, publicul poate vizita în regim de gratuitate expoziția temporară Monumente reprezentative din Oltenia și Muntenia în creația graficianului Anton Kaindl. Programul este îmbogățit cu muzică, proiecții filme documentare, târg.
Astfel, Muzeul Satului îşi invită vizitatorii la un program diversificat, după cum urmează:
Vizitarea expoziţiei Monumente reprezentative din Oltenia şi Muntenia, în creaţia graficianului Anton Kaindl (Sala Gh. Focşa);
Târgul de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena;
15.00 - Dialog interetnic - Ansamblul folcloric Orfeas al Uniunii Elenilor – Filiala Ploieşti, Coordonator – Bogdan Anagnastopol, Ansamblul folcloric Zorea al Uniunii Ucrainenilor din România, Coordonator – Iaroslava Kolotelo;
17.00 - Sahia Film - proiecţii film documentar (Sala Victor Ion Popa);
18.00 - Dialog muzical, Tudor Ungureanu, Ansamblul folcloric Ştefan Vodă - Căpriana, Republica Moldova şi Ion Creţeanu – Voineasa, Olt;
19.00 - De dincolo de Prut… doine din Basarabia,Tudor Ungureanu - Căpriana, Republica Moldova (Concertul se va desfăşura în faţa noii intrări a muzeului, fosta locaţie a Ministerului Culturii).

Program conex 18 mai (acces pe bază de bilet):

11:00 - Ritmuri muzicale, Orchestra Momentum – Bucureşti,Dirijor – Vlad Mateescu;
11:30 - Dragu–mi–i veselia!.. cântece din Maramureş, Ana Maria Tomoioagă – com. Moisei, Maramureş, Bogdan Bizău – com. Moisei, Maramureş;
11:00 – 13:00 - Ateliere de creaţie: olărit, Irinel Miuţoiu şi încondeiat ouă – Elena Aneci;
11:00 – 13:00 - Sâmbăta de basm. Poveşti nemuritoare (sala de pedagogie muzeală, Clădirea Arhondaric – înscrieri: Cornel Dumitrescu – 021 317 91 03 / 195);
12:00 - Comori în Satul de la Şosea… team building, coordonator – Cătălin Corcioveanu;
12:30 - Lansare de carte – Editura Humanitas;
13:00 - Recunoaşteţi obiectele! – concurs, coordonatori: Raluca Dan, Cornel Dumitrescu (Scena Dumitra).

Casa – spaţiul familial

Interior de casa

Casa – spaţiul familial

   Casa nu este doar un adăpost. În casă se desfăşoară viaţa familială. Aici trăiesc părinţii şi se nasc copiii, aici se petrec cele mai importante evenimente din viaţa unui cuplu.

   Locul pe care se construieşte casa trebuie ales cu grijă: să fie „loc curat”, pe care nu s-au petrecut evenimente violente, să fie în  apropierea unei surse de apă, să fie adăpostit de vânturi.

    Începerea construcţiei este precedată de o serie de acte de propiţiere (ocrotire, protecţie). Pentru ca viaţa să fie fericită în casă, era important să faci un sacrificiu la fundaţie. În funcţie de loc şi de epocă, se tăia un cocoş, se vârsa sângele unei găini sau unui miel. Pentru prosperitate, era obiceiul să se îngroape în fundaţie câteva monede de argint.

    În cele mai multe cazuri, spiritul de solidaritate al comunităţii se manifesta prin organizarea unei „clăci” de întrajutorare pentru construirea casei. La clacă participă vecinii şi rudele, coordonaţi de meşter şi de proprietar. Participanţii primesc mâncare şi băutură. La terminarea şarpantei (schelet format din piese de lemn, de metal sau de beton armat, care sustine învelitoarea unui acoperiş (sau un alt element al unei construcţii) şi permite realizarea formei acestuia), pe coamă se aşează un braduţ sau un buchet de flori, un ştergar frumos şi o sticlă cu băutură pentru meşteri. Cele mai vechi case ţărăneşti conservate până astăzi datează din sec. al XVII-lea. La Muzeul Naţional al Satului pot fi văzute case din sec. al XVIII-lea pâna la mijlocul sec. al XX-lea. 
   Grija pentru aspectul casei a constituit o preocupare permanentă în satul tradiţional. În arhitectura populară din lemn, fiecare detaliu de sculptură, fiecare crestătură, sunt legate de suprafaţa materială şi de funcţia constructivă care le-au fost atribuite. 

("Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti" - Dr. Georgeta Stoica - Etnolog)

Gospodăria, centrul vieţii domestice

Gospodăria, centrul vieţii domestice

    Trecând pe aleile Muzeului, gospodăria formată din casă şi construcţii economice, apare ca o unitate perfect integrată sistemului social şi spaţial, în situl şi modul de viaţă propriu habitatului rural. Ca rezidenţă permanentă a familiei, gospodăria relevă după modul în care este ordonată, particularităţile şi caracterul specific al arhitecturii în raport cu mediul socio-natural; prin aspectul exterior, gospodăriile din Muzeul Naţional al Satului indică nivelul socio-economic al proprietarului, dat fiind că sociabilitatea comunitară se desfăşoară potrivit caracterului propriu în spaţiul construit al habitatului respectiv.

    În cea mai mare parte a României, curtea este un spaţiu deschis privirii vecinilor, dar interzis de facto străinilor fără acordul proprietarului. Numai gospodăriile din unele sate transilvănene şi cele cu „ocol întărit”, formate din locuinţă şi construcţii economice dispuse unele lângă celelalte, înconjurând curtea cu o poartă înaltă, compunând o închidere fortificată, fac excepţie. Accesul în curte se face prin poartă, care are semnificaţia trecerii din spaţiul comunitar în spaţiul familial. În anumite zone – Maramureş, Gorj, Neamţ etc – poarta are rol de reprezentare, fiind împodobită cu sculpturi de-a lungul stâlpilor şi a grinzii superioare. Din punct de vedere estetic, porţile reprezintă lucrări majore în arhitectura populară românească. Decoraţia acestora are origini arhaice, cu funcţii apotropaice, al căror sens s-a pierdut cu timpul, cedând locul imaginaţiei. Unele porţi mai noi sunt decorate cu o dantelărie de traforuri.

      O gospodărie este un organism funcţional în care, alături de casă, sunt o serie de construcţii economice legate de ocupaţiile principale: şuri pentru păstrat fânul sau paiele, în care se treerau cerealele şi se adăposteau carul şi uneltele agricole; crame pentru butoaiele cu vin în zonele pomicole sau viticole; grajduri pentru animale mari; saivane pentru oi; coteţe pentru porci; pătule sau găbănaşe pentru cereale.

       Dimensiunile, amplasarea acestora în cadrul gospodăriei depind de specificul fiecărei zone, de tradiţia culturală. În Muzeul Naţional al Satului sunt reprezentate majoritatea tipurilor de construcţii economice. Printre cele mai interesante se numără: şura poligonală de la gospodăria Surdeşti, colejna de la Berbeşti-Maramureş, cămările de la Sălciua-Alba şi Năruja-Vrancea, crama de la Curteni-Vaslui ş.a.

    În organizarea gospodăriei, de o importanţă vitală a fost sursa de apă-pârâu, izvor sau fântână. În satele de câmpie, cu pânza de apă freatică la mare adâncime, fântâna putea să fie folosită de mai multe familii, în timp ce la munte, aproape fiecare familie avea propria fântână. Cele optsprezece fântâni existente în muzeu reprezintă tipuri diferite: cu ghizduri dintr-un copac scobit sau din scânduri cu „colac din piatră”. Apa se scotea cu o găleată de lemn fie cu o pârghie, „cumpănă”, fie cu o roată care acţiona fusul pe care se înfăşura frânghia sau lanţul cu găleata. Cea mai ciudată este „fântâna cu cai”, o captare de izvor străjuită de două grinzi orizontale cioplite la capete în formă de cap de cal.

    Apa, ca element purificator, a avut în satul tradiţional un rol deosebit în desfăşurarea unor rituri legate de naştere, de nuntă sau de moarte. Construirea unei fântâni care putea fi folosită de oricine, la răscruce de drumuri sau în hotarul satului, în amintirea cuiva dispărut sau pentru „pomenirea veşnică” în lumea viitoare era un gest obişnuit în satul tradiţional. 

("Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti"-Dr. Georgeta Stoica-Etnolog)

Habitatul, leagăn de cultură şi civilizaţie

Gospodaria Stanesti

Habitatul, leagăn de cultură şi civilizaţie

   Aşezările rurale tradiţionale poartă amprenta unei nobleţi naturale. Ele au fost timp de secole păstrătoarele culturii materiale şi spirituale autohtone, cele care au preluat şi integrat elemente de cultură alogene, au creat, au inventat, s-au adaptat permanent la condiţiile istorice şi social economice.

   Deschisă astăzi întregii Europe prin comunicaţii modernizate, România constituie un punct de atracţie prin monumentele sale înscrise în Patrimoniul Universal, prin aşezările rurale cu un specific inconfundabil, prin frumuseţea Deltei Dunării, prin bogăţia păsărilor şi animalelor sălbatice.

    Patromoniul arheologic, religios, arhitectural, artistic, tehnic, manifestări folclorice autentice, mediu ambient încântător, meşteşuguri tradiţionale, totul se mai conservă în anumite sate din România.

     Preocuparea omului pentru construirea unui adăpost, un acoperiş, care să-l ocrotească de intemperii sau de fiarele sălbatice, l-a determinat să găsească cele mai diferite soluţii. Depăşind faza adăposturilor naturale - peşteri, scorburi etc.- omul a început să construiască mai întâi colibe, apoi case. Oamenii s-au îndreptat către materialele avute la îndemână, au inventat şi au perfecţionat permanent tehnici şi tehnologii, au umanizat spaţiul.

Înfăţişarea monumentelor reprezentative din Muzeu relevă faptul că arhitectura este unul din cele mai complexe aspecte ale creaţiei populare. Ea ilustrează inventivitatea, preocuparea pentru confort, grija pentru aspect ş.a.

      Construcţiile din mediul rural sunt, prin natura lor, ecologice. Secole de-a rândul s-au folosit în exclusivitate materiale oferite de mediul natural: lemn, lut, piatră, stuf, paie etc. Întrebuinţarea lor îndelungată a condus la cunoaşterea proprietăţilor materialelor, la perfecţionarea tehnicilor, la găsirea celor mai diverse forme de întrebuinţare.

      Pădurile întinse, de nepătruns, descrise de cronicari, care acopereau o mare parte a teritoriului României, au oferit locuitorilor materiale de construcţie din belşug, adăpost în perioade de restrişte, posibilitatea de a se încălzi şi a prepara hrana. Aceasta explică de ce meşteşugul prelucrării lemnului s-a impus  ca unul dintre cele mai importante. Uneltele descoperite în săpăturile arheologice din perioada neolitică, din epoca bronzului sau a fierului, demonstrează că meşteşugul este foarte vechi. Tehnica de construcţie din bârne dispuse orizontal, foarte răspândită pe teritoriul României, era cunoscută din perioada pre-romană. Pe tot parcursul Evului Mediu, până în sec. al XVII-lea, lemnul a fost utilizat pe scară largă atât la construcţiile modeste, cât şi la cele monumentale. În aşezările de câmpie, alături de lemn s-a folosit lutul ca material de construcţie sub diferite forme.  În zonele în care piatra a fost la îndemână, a fost folosită în combinaţie cu lemnul.

În lume, numai 8% din teritoriu şi construcţii sunt amenajate de arhitecţi; restul este rezultatul unei acumulări spirituale umane, transmisă peste secole, exprimată în forme specifice, constituind ceea ce numim astăzi arhitectură tradiţională.

("Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti" - Dr. Georgeta Stoica - Etnolog)

Totul este istorie

Totul este istorie

Ideea organizării unui muzeu în aer liber în România datează din sec. al XIX-lea, odată cu apariţia primelor semne de îngrijorare cu privire la soarta artei populare şi a meşteşugurilor artistice.

Campaniile monografice realizate în diferite sate au demonstrat importanţa culturii şi civilizaţiei populare pentru istoria poporului român. Profesorul Dimitrie Gusti şi-a dat seama că expoziţiile temporare organizate la seminariile de sociologie aveau un caracter de improvizaţie ce serveau doar la demonstrarea unor idei, astfel încât a propus organizarea unui Muzeu al Satului Românesc.

Împreună cu un grup de mari specialişti care au coordonat cercetările monografice: Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop, Mac Constantinescu, Traian Herseni şi mulţi alţii, au început lucrările pentru amenajarea unui muzeu al satului. Lucrările pentru amenajarea terenului în suprafaţă de 4.500 metri pătraţi au început în luna martie 1936, fiind susţinute moral şi financiar de către Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”. Construcţiile selectate în timpul cercetărilor după criteriul reprezentativităţii au fost demontate şi aduse la Bucureşti în 56 de vagoane de tren. Odată cu materialele de construcţie, au sosit şi 130 de meşteri, cunoscători ai tehnicilor tradiţionale de lucru, care urmau să refacă monumentele într-un timp record.

Au fost aduse 29 de gospodării, o biserică de lemn, cinci mori de vânt, o moară de apă, un teasc de ulei, o povarnă, o cherhana, o cârciumă, şase fântâni, câteva troiţe şi un scrânciob care, împreună, însumau aproape tot ceea ce cuprinde un sat obişnuit.

Muzeul Satului Românesc şi-a deschis porţile pentru public la 9 mai 1936, participând numeroase personalităţi de vază: Regele Carol al II-lea, membri ai guvernului, mari personalităţi politice şi din domeniul culturii, primarul Capitalei etc. De la început, muzeul s-a bucurat de un mare succes, fiind vizitat de un public numeros.

După ani şi ani, timp în care a trecut prin numeroase transformări dar şi probleme, după separarea de muzeul cu care fuzionase, actualul Muzeu al Ţăranului Român, sunt regândite şi reconfigurate toate activităţile muzeului. După hotârârea de Guvern din anul 2003, Muzeul Naţional al Satului capătă un nou nume: Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, numit astfel după iniţiatorul unui proiect sociologic devenit la final, un muzeu al satului românesc.

Astăzi, Muzeul Naţional al Satului deţine 347 de monumente, 51.450 de obiecte de patrimoniu şi atrage un număr de peste 200.000 de vizitatori anual. Organizează festivaluri folclorice şi târguri tradiţionale, a devenit o adevărată şcoală în care copiii învaţă de la meşteri populari să sculpteze, să picteze, să modeleze vase, etc.

Istoria Muzeului Naţional al Satului este legată de oameni şi de magia satului tradiţional. Pentru a-l înţelege trebuie să-i descoperi secretele ascunse, să-l iubeşti, să crezi în nemurirea moştenirii culturale, să apreciezi sensibilitatea creatorilor populari şi trăinicia tradiţiei.

De ce trebuie să vizitezi Muzeul Naţional al Satului?

Pentru că în satele din România profundă au trăit secole de-a rândul generaţii de oameni care au constituit baza dezvoltării unei culturi populare de excepţie. O vizită la muzeu te incită să meditezi la mijloacele cu care au fost realizate toate aceste construcţii, instalaţii tehnice sau unelte necesare unor cerinţe stringente de viaţă şi a unor nevoi spirituale.

Valoarea excepţională a acestui muzeu constă în faptul că prezintă ansambluri de gospodării constituite într-o sinteză a satului tradiţional.

Dr. Georgeta Stoica (Etnolog)