Frânturi de Rai, expoziţie de icoane, 4 aprilie - 3 mai

Copiii parohiei Bisericii Doamna Oltea din Bucureşti doresc să ofere tuturor celor care vor vizita Muzeul Satului o Frântură de rai, o părticică din sufletele lor - o expoziţie de icoane pe sticlă realizate în Postul Paştelui.

Icoanele au fost realizate de copii cu vârste cuprinse între 4 şi 15 ani, care au lucrat cu multă dăruire în biserică, în timpul unor cateheze susţinute de preoţii Mihai Popescu, Dragoş Stoica şi Ilie Valentin.

Copiii au lucrat sub îndrumarea profesorilor Anamirela Anghel şi Valeria Crăete.

Expoziţia Frântură de rai va putea fi vizitată în perioada 4 aprilie – 3 mai, în Sala de Sticlă a Muzeului Satului, de miercuri până duminică, orele 9.00 – 17.00, Şos. Kiseleff nr. 30, sector 1, Bucureşti

Dansuri tradiţionale greceşti, 30 martie, orele 15.00

Centrul Cultural Politistikos-Extoraistikos Silogos-Glossas, Clubul UNESCO – Pireu şi Insule  în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită luni, 30 martie 2015, orele 15.00, la o suită de dansuri tradiţionale greceşti susţinută de un cunoscut ansamblu din insula Skopelo.

            Spectacolul  va reproduce secvenţe ale ceremoniei nunţii specifice insulii Skopelo, precum şi dansuri tradiţionale din mai multe insule greceşti.

            La eveniment vor participa oficialităţi din Grecia, reprezentanţi ai Ambasadei Greciei la Bucureşti şi ai Clubului UNESCO –Pireu şi Insule.

Cunoscută  în antichitate sub numele de Peparethos, insula Skopelos este considerată cea mai verde insulă a  Mării Egee  şi capitala insulelor din arhipelagul Sporadelor de Nord. Farmecele sale sunt multe si variate,  capitala insulei - Hora fiind considerată de către cunoscători unul dintre cele mai frumoase porturi din întreaga Grecie.

Vă aşteptăm la acest veritabil spectacol de promovare a tradiţiilor greceşti la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Şos. Kiseleff nr.28-30, sector 1, Bucureşti!

Mai multe informaţii:

Biroul Relaţii Publice

Biroul Programe Culturale

021 317 91 03 / int. 178, 191

"Dragobetele sărută fetele", expoziţie de fotografie, 22 februarie -15 martie

Asociaţia Bucureştiul meu drag împreună cu Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi Hotelul InterContinental vă invită duminică, 22 februarie 2015, ora12.00, Sala „Gheorghe Focşa” la vernisajul celei de a patra ediţii a expoziţiei de fotografie “Dragobetele sărută fetele”  

Denumită şi „Cap de primăvara”, „Sânt Ion de primăvară” sau „logodnicul păsărilor”, Dragobetele aduce bucurie şi bună dispoziţie. Este o sărbătoare a dragostei, momentul cand natura se trezeşte, iar oamenii întră în rezonanţă cu ea.

Fotografiile expuse au fost selectate în urma unui concurs organizat de Asociaţia Bucureştiul meu drag şi jurizat de Mirela Momanu - coordonator expoziţii Asociaţia Bucureştiul meu drag,  Eli Driu - fotograf şi Andreea Chiru – fotograf şi psihoterapeut.  Primele cele mai bune 3 fotografii vor fi premiate de către Hotelul InterContinental.

Expoziţia “Dragobetele sărută fetele” va putea fi vizitată de miercuri până vineri, în perioada 22 februarie - 15 martie 2015, între orele 09:00 - 17:00, în Sala „Gheorghe Focşa”, Şos. Kiseleff nr. 28.

Mai multe informatii:

Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti” 

Biroul Relaţii Publice: 021.317.91.03/178 / www.muzeul-satului.ro 

Asociaţia Bucureştiul meu drag

www.orasul.ro

Sponsori: InterContinental, Canon

Parteneri media: AGERPRES, Jurnalul Naţional, Radio România International, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, 7seri, Calendar evenimente, The Epoch Times, OnlineGallery, Comunitatea Foto, MODERNISM, TV City, Autentici.ro, PhotoTeam, B365.ro, Bucharest Herald, FOTO magazin, Foto for all, Bucharestkult.ro, PHOTO Magazin

Astăzi se împlinesc 135 de ani de la naşterea lui Dimitrie Gusti

De-a lungul vieţii sale a ocupat funcţii importante în plan academic, cultural, politic şi social. A fost şi a rămas, Profesor, toate celelalte activităţi ale sale găsindu-şi rost şi temei în exigenţele carierei lui profesorale guvernată de îmbinarea dinamismului cu obiectivitatea

         Poate cel mai însemnat lucru pe care la-a făcut este faptul că dăruit celor ce au trecut şi trec prin Bucureşti, au locuit sau locuiesc aici, români şi străini deopotrivă,  un sat - simbol al tuturor satelor din România - Muzeul Satelor Româneşti - unde vizitatorii regăsesc şi astăzi liniştea ptriarhală a aşezărilor de la munte, deal, câmpie sau mare, frumosul izvorât în clipele de răgaz din mâinile aspre ale săteanului, bucuria vieţii la ţară şi, mai ales, o veritabilă lecţie de patriotism.

         În urmă cu aproape opt decenii Dimitrie Gusti şi-a imaginat un muzeu sociologic, considerat de contemporanii săi şi de specialiştii în muzeologie drept o premieră mondială.

După douăzeci de ani de la fondare, în1946, Gusti scria: „Însemnătatea lui pedagogică, socială şi naţională, tocmai prin caracterul de document viu, al stărilor în fiinţă, cu înregistrarea tuturor schimbărilor aduse de dezvoltarea economică şi culturală” ar fi fost „cu desăvârşire, în afară de aceea a muzeelor de etnografie sau de artă naţională”.

            Istoria a curmat nemilos gândul marelui savant de a realiza nu unul ci două muzee, cel al satului de început de veac douăzeci şi cel care să redea ideile ştiinţifice novatoare, desprinse din anii de studiu îndelungat asupra comunităţilor rurale, satul Model.

Transformat succesiv, muzeul care poartă astăzi numele celui care cu generozitate i-a dat viaţă, este în continuare lecţia vie şi intuitivă pusă în slujba celor care studiază sau a celor care, în căutarea linişti interioare şi a frumosului, îi trec pragul.

             Dimitrie GUSTI (13 februarie 1880- 30 octombrie 1955), filosof, sociolog, estetician a fost, rând pe rând, publicist, conferenţiar, preşedinte al Institutului Social Român, director al revistei “Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială”, director al Casei Culturii Poporului, academician, vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Academiei Române, preşedinte al Casei Autonome a Monopolurilor, preşedinte al Oficiului Naţional al Cooperaţiei, preşedinte al Societăţii de Radiodifuziune, decan al Facultăţii de Litere, ministru al Instrucţiei Publice, director general al Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol” şi autor de lucrării cu conţinut didactic; a fost şi a rămas, Profesor, toate celelalte activităţi ale sale găsindu-şi rost şi temei în exigenţele carierei lui profesorale guvernată de îmbinarea dinamismului cu obiectivitatea; principala sa atenţie s-a îndreptat asupra studenţilor, pe care s-a străduit să-i deprindă cu mânuirea instrumentelor şi a tehnicilor de lucru, a literaturii de specialitate, în aşa fel încât aceştia, ajunşi la rândul lor specialişti, să poată creea ei înşişi, ştiinţă; a conceput o metodă originală de cercetare a unităţilor sociale, simultan obiectivă, erudită şi concretă, pe care a aplicat-o, el însuşi, la studiul societăţii româneşti; a organizat cercetările sociale în cadrul universitar şi în afara lui, făcând, prin Institutul Social Român, educaţia unei întregi generaţii, deschizând drumul cercetărilor privind problemele sociale. Prin cursuri, conferinţe, seminarii şi campanii de lucrări, a format cercetătorii vieţii sociale şi specialiştii în diferite domenii ale ştiinţelor sociale, capabili să înţeleagă ansamblul fenomenelor în care se integrează disciplina lor, deprinzându-i cu condiţiile muncii ştiinţifice: informaţia bibliografică, utilizarea corectă a materialului, ţinuta demnă şi obiectivă a discuţiilor; ca profesor şi decan, a organizat viaţa universitară, înfiinţând numeroase instituţii de orientare şi ajutorare studenţească; în calitarea sa de director al Casei Culturii Poporului şi apoi al Fundaţiei Culturale „Principele Carol”, s-a aplecat asupra culturii poporului. A întreprins o acţiune vastă, neobosită şi entuziastă, de reformă socială, pentru organizarea vieţii culturale româneşti, prin cooperarea specialiştilor şi prin stimularea activităţii creatorilor de valori, urmărind, în acelaşi timp, organizarea culturii înalte, a culturii poporului şi a cooperării dintre elite şi popor; a organizat cultura superioară (Academia Română, Senatul cultural, bibliotecile publice), înlesnind cooperarea intelectuală internaţională (schimburi intelectuale cu asociaţiile sociologice străine şi cu fundaţiile sociale internaţionale, conferinţe, congrese internaţionale); a organizat cooperaţia, în calitatea sa de preşedinte al Oficiului Naţional al Cooperaţiei; ca preşedinte al nou apărutei instituţii, Radiodifuziunea, a înfiinţat “Universitatea Radio”, adevărată tribună a intelectualităţii româneşti interbelice, o mare provocare atât pentru ascultătorii veniţi în contact pe calea undelor cu elitele intelectualităţii, cât şi pentru moderatorii nevoiţi să-şi adapteze stilul şi tematica conferinţelor astfel încât să fie pe înţelesul tuturor receptorilor, care se încadrau în diferite categorii sociale şi care aveau un grad diferit de pregătire, de la analfabeţi până la intelectuali; organizator şi conducător al campaniilor de cercetări monografice, al echipelor studenţeşti ale Fundaţiei Regale „Principele Carol” şi al revistei “Sociologie românească”, a militat pentru cunoaşterea concretă a realităţilor româneşti, şi îndeosebi pentru îndrumarea intelectualilor spre cunoaşterea vieţii satelor, ca şi pentru ridicarea culturală a acestora, cu ajutorul muncii organizate a elitelor culturale; a organizat propaganda culturală a ţării prin participări prestigioase la Expoziţiile Internaţionale de la Barcelona şi Dresda şi Expoziţiile Universale de la Paris şi New York.

"Bradul" - expoziţie de pictură, grafică şi obiect, autor Elena Murariu, 29 ianuarie - 20 februarie 2015

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită joi, 29 ianuarie 2015, ora 16.00, sala „Gheorghe Focşa” la vernisajul expoziţiei “Bradul” de Elena Murariu.

Se încheie, astfel seria expoziţiilor dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni cu prilejul tricentenarului martiriului acestora, iar prin plasarea ei, în mod deliberat, la începutul noului an, 2015, autoarea doreşte să sublinieze faptul că slăvirea şi cinstirea Brâncovenilor, repere culturale şi spirituale ale neamului romanesc, fac parte dintr-un proces ce-şi urmează calea firească spre desăvârşire. De altfel autoarea a iniţiat proiectul personal pe care l-a dedicat Sfinţilor Brâncoveni cu peste două decenii în urmă.

Unul dintre simbolurile pe care Elena Muraiu le-a integrat în iconografia  Sfinţilor Brâncoveni este bradul, arbore emblematic al spaţiului românesc. Bradul are semnificaţii multiple făcând trimitere la viaţă, moarte, verticalitate, demnitate, dârzenie si înalţare spirituală. În această expoziţie sunt reunite, cu precădere, lucrări din lemn sculptat şi pictat, câteva piese de grafică, fotografii şi, desigur, brazi vii si foşti brazi de Crăciun. Aceşti brazi de Crăciun, care nu mai au podoabe, care  si-au încheiat menirea, ieşiţi din ritual, au adus până de curând bucurie şi mireasmă de cetină în casele oamenilor iar acum, în loc sa fie aruncaţi la gunoi, sunt aduşi să ne bucure şi, în acelasi timp, să ne tulbure, creând emoţie artistică într-un eveniment cultural. Asocierea registrului artei sacre cu cel al obiceiurilor de Crăciun, prin simbolul bradului, vine să întarească simbolistica artistică a proiectului dedicat Brâncovenilor dar, în acelaşi timp, ne provoacă sa medităm la nestatornicia şi perisabilitatea lucrurilor, sentimentelor, evenimentelor dar şi la ideile de ciclicitate a fenomenelor şi, nu în ultimul rând, la nevoia de repere fundamentale care ne ajută să ne găsim traiectoria în aceasta lume atât de schimbătoare.

Elena Murariu s-a născut în 1963 la Zvoriştea, judeţul Suceava. A studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, promoţia 1987 şi s-a specializat în restaurare pictură murală la ICCROM, Roma. Activează ca restaurator de pictură murală în domeniul monumentelor istorice. Activitatea sa artistică s-a concretizat în lucrări de artă sacră de tradiţie bizantină. Mai multe premii şi distincţii au consacrat recunoaşterea valorii lucrărilor sale din domeniul restaurării cât şi a celor din domeniul artei sacre. Lucrările dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni sunt rodul unui proiect amplu ce se desfăşoară pe parcursul a mai mult de două decenii, fiind expuse în cadrul unor expoziţii personale la Arad, Bucureşti, Iaşi, New York, Paris, Barcelona şi Atena.

Expoziţia “Bradul” va putea fi vizitată în perioada 29 ianuarie – 20 februarie 2015, de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00, sala „Gheorghe Focşa”, Şos. Kiseleff nr. 28.

Conferinţa publică "Produsul românesc - Brand de ţară", 23 ianuarie, ora 10.00

  

Asociaţia Brand de Ţară organizează la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, în data de 23 ianuarie 2015, ora 10.00, sala V.I. Popa, Sos. Kiseleff nr. 30, sector 1, conferinţa publică “Produsul românesc – Brand de ţară”, sub egida Programului “Suntem România”.

Vor fi puse în dezbatere publică, următoarele teme: “Noţiunea de Brand în România” (Importanţa înregistrării mărcilor pe teritoriul României), “Cultura ca brand de ţară” (Elemente culturale care definesc poporul român; Consolidarea competitivităţii sectoarelor culturale şi creative; Drepturile de folosire a patrimoniului cultural imaterial în promovare), “Profilul românului consumator” (Poziţionarea produsului românesc la raft și în conștiinţa consumatorului), “Produsul  românesc în industria agro-alimentară” (Definirea și înregistrarea produselor tradiţionale, a indicaţiilor geografice protejate, a denumirilor de origine protejată și a specialităţii tradiţionale garantate), “Produsul românesc în toate domeniile de activitate” (Proprietatea intelectuală românească și contribuţia  fiecărui domeniu de activitate la imaginea ţării), “Rolul concurenţei în dezvoltarea mediului de afaceri romanesc și a imaginii naţionale unitare” (Importanţa investiţiilor străine; Situaţia industriei descrisă prin contribuţia firmelor românești; Poziţia dominantă colectivă a importurilor, în raport cu produsele românești, la raftul marilor reţele de retail), “Produsul românesc peste hotare” (Impactul imaginii naţionale asupra produselor românești peste hotare), “Economia românească pe inţelesul tuturor” (Aportul investiţiilor în Romania; Aportul companiilor autohtone în economia românească și importantul lor rol).

În cadrul coferinţei vor susţine prelegeri: Dl. Ovidiu DINESCU | Șef Serviciu Mărci | OSIM, Dl. Bogdan STANOEVICI | Secretar de Stat | MINISTERUL CULTURII, Dl. Sorin MIERLEA  |Președinte | ANPCPPS România, Dna Daniela POPA | Șef Serviciu Politici Calitate | MADR, Dl. Radu PUCHIU | Secretar de Stat | GUVERNUL ROMÂNIEI, Dna Cristina IONESCU| Director Departamentul de Analiză, Politici și Afaceri Publice| CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI, Dna Mirela GRECU |Director-DIRECŢIA DE DIPLOMAŢIE PUBLICĂ ȘI CULTURAL ŞTIINIFICĂ | MAE, Dn Prof. univ. dr. Gabriela IGU | Prorector | ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

Cu acest prilej Asociaţia Brand de Ţară va înmâna CERTIFICATUL BRAND DE ŢARĂ pentru MUZEUL SATULUI, Doamnei Conf. Univ. Dr. Paula POPOIU,  Manager.

Informaţii suplimentare la:

Asociaţia Brand de Ţară, tel. 021. 9730/021.327.75.44

Muzeul Satului: 021/317 91 03/int 178

Simpozionul Demnitatea umană în timpul Holocaustului din România, 23 ianuarie

Centrul Cultural Româno - Israelian, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi Primăria Municipiului Moineşti, Bacău organizează în data de 23 Ianuarie ora 10:30 Simpozionul „Demnitatea umană în timpul Holocaustului din România”, eveniment care va avea loc la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, Şoseaua Kiseleff, nr. 28-30,   sectorul 1, Sala „Gheorghe Focşa”.

La acest Simpozion dedicat comemorării Pogromului de la Bucureşti din ianuarie 1941 au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai Patriarhiei Române, Mitropoliei Ardealului, Primăriei Municipiului Bucureşti, Primăriei Municipiului Moineşti, Bacău, precum şi supravieţuitori ai evenimentelor din timpul Holocaustului din România.

Ca semn de aducere aminte a evenimentelor petrecute în urmă cu aproape trei sferturi de veac, în cadrul simpozionului vor fi prezentate în imagini mărturii despre rebeliunea legionară şi atrocităţile de la abatorul din Bucureşti.

Mai mult informatii:

Centrul Cultural Româno - Israelian: http://www.cultural-il.ro

Muzeul Satului: 021/317 91 03/int 178

”Dor de Eminescu”...165 de ani de la naștere, 15 ianuarie 2015, ora 14.00

 Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Uniunea Naţională a Femeilor din România vă invită joi, 15 ianuarie 2015, ora 14.00, la programul de muzică şi poezie „Dor de Eminescu”, un omagiu adus poetului naţional la împlinirea a 165 de ani de la naşterea acestuia.

Evenimentul marchează şi o zi importantă pentru poporul român - Ziua Culturii Naţionale.

Vor participa personalităţi ale vieţii culturale şi artistice – maestrul Gheorghe Zamfir, scriitorii Mihaela Albu şi M. Voican Ghioroiu, actorii Cristina Deleanu , Tamara Creţulescu, Eugen Cristea, Nicolae Alexandru Mihai, soprana Rodica Anghelescu, muzicienii Adrian Drăgoescu, Andrei Theodoru, Tudor Niculescu Mizil, Cornelia Tihon şi elevul Mario Dumitraşcu.

Evenimentul se va desfăşura la Sala „V.I Popa” din incinta Muzeului Satului, Şos. Kiseleff, nr. 30, sector 1, Bucureşti.

PRIMIȚI CU COLINDUL???

SĂRBĂTOAREA LUMINILOR (HANUKA), 17 decembrie 2014, ora 12.00

 „Sărbătoarea Luminilor – Hanuka”

Centrul Cultural Româno-Israelian, în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Primăria Municipiului Moineşti şi Primăria oraşului Rosh Pinna, Israel, vă invită miercuri, 17 decembrie 2014, ora 12.00, la evenimentul cultural „Sărbătoarea Luminilor – Hanuka”.

În cadrul programului evenimentului vor fi prezentate scurte descrieri ale proiectelor „România draga mea – Shalom România!”, „Moineştiul de ieri şi de azi” şi „Rosh Pina de ieri şi de azi – Istoria fondării localităţii Rosh Pina”, prima localitate agricolă din Israelul de azi.

Prezentările vor fi urmate de o conferinţă de presă, invitându-vă, de asemenea, la vizionarea expoziţiei documentare „De la Moineşti la Rosh Pina!”, urmate de un scurt program artistic.

  

Informaţii suplimentare:

Biroul Relaţii Publice, Programe Culturale:

Tel: 021.317.91.03/ 178, 191

Retrospectivă a anului 2014 la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Florile Dalbe”, 13-14 decembrie 2014

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 13-14 decembrie 2014, Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Florile Dalbe”.

Frumuseţea datinilor şi a obiceiurilor, a costumelor cu întreaga lor recuzită, spectaculozitatea şi ineditul fac din acest program un veritabil eveniment cultural. Cetele mascaţilor se vor aduna şi vă vor arăta cât de importante sunt tradiţiile la sat şi cât de mândre sunt de obiceiurile de Crăciun.

Uliţele satului vor răsuna de colinde şi urături, zurgălăi şi jocuri cu măşti, iar de pe mesele împodobite, vă îmbie vin şi cozonaci, covrigi şi colaci, nuci şi mere, produse gastronomice tradiţionale româneşti de sezon, inclusiv produse bio.

Deschiderea evenimentului va avea loc sâmbătă, 

13 decembrie, la ora 11.00, când vă aşteptăm cu mici surprize în Galeria de Artă Populară Contemporană, apoi veţi putea asculta colinde tradiţionale interpretate de colindătorii Centrelor de detenţie din Craiova, Ploieşti şi Bucureşti. (programul face parte din Proiectul „Flori de mucigai” care îşi propune promovarea bunelor relaţii între semeni şi reintegrarea în societate a persoanelor lipsite de libertate).

Duminică, începând cu ora 11.00, cetele de mascaţi se vor aduna într-o mândră paradă a obiceiurilor de Anul Nou, alături de grupuri de colindători din Maramureş, Buzău, Neamţ, Galaţi, Vrancea, Hunedoara, Bistriţa Năsăud şi Teleorman, după care vor colinda pe la streşinile caselor din muzeu, ca odinioară, fiind întâmpinate de gazde cu mere, nuci şi colaci. Vor fi cete din diferite zone ale ţării, cu obiceiurile specifice: Capra, Ursul, Moşii şi Babele, Căiuţii, Pluguşorul, Sorcova, Colindele.

E vremea darurilor şi a gândurilor bune, a aromelor de cozonac şi a vinului fiert, a colindelor şi a bucuriei. Veniţi la Muzeu şi redescoperiţi datinile strămoşeşti, simţiţi-vă din nou copii şi colindaţi alături de noi şi grupurile de colindători pentru a aduce bucurie în sufletul tuturor.

La mulţi ani şi Sărbători fericite!

                        

Conf. univ. dr. Paula Popoiu

Informaţii suplimentare:

Biroul Relaţii Publice, Programe Culturale:

Tel: 021.317.91.03/ 178, 191

SÂMBĂTĂ, 13 DECEMBRIE

10.00 – 17.00   E vremea... darurilor!  

Târg cu obiecte realizate de meşteri populari, produse gustoase şi aromate din 

gastronomia tradiţională, produse bio. 

11.00    Iată, vin colindătorii!                                                                                      (Sala V. I. Popa)

            Grupul de colindători Speranţa al Centrului de detenţie Craiova

            Coordonatori: Dan Buzărnescu, Cristian Dumitrescu

            Grupul de colindători Brâul muntenesc al Penitenciarului Ploieşti

            Coordonator – Angelica Ianculescu

            Grupul de colindători Dinamic al Penitenciarului Rahova – Bucureşti

            Coordonator – Gherghina Stoian

Surprize… în Galeria de Artă Populară Contemporană

DUMINICĂ, 14 DECEMBRIE

PE LA CASE COLINDĂM!

11.00    Adunarea cetelor – Parada obiceiurilor de Crăciun                                      (Scena Dumitra)                                                                                                                         

12.30    Sus la poarta Raiului

Grupul de copii Colindătorii – Botiza, jud. Maramureş

            Coordonator – preot Isidor Berbecaru                                                          (Gospodăria Ieud)

12.45    Am plecat să colindăm!

Grupul folcloric Ciobănaşul – Gura Teghii, jud. Buzău

            Coordonator – Filică Baroian                                                                        (Gospodăria Chiojd)

13.00    Jocuri cu măşti

            Ansamblul  Drumul baltagului – Borca,  jud. Neamţ

            Coordonator – prof. Ionel Alămâie                                                 (Gospodăria Fundu Moldovei)

13.30    Grupul de colindători din Tuluceşti – Galaţi

            Coordonator – Paul Buţă                                                                        (Gospodăria Mastacăn)

13.45    Cetină verde de brad 

Ansamblul Ţara Vrancei – Focşani, jud. Vrancea       

            Coordonator – prof.  Maria Murgoci                                                    (Gospodăria Nereju Mic)

14.15    Ansamblul Dubaşii din Lăpugiu, Hunedoara

            Coordonator – prof. Urs Romulus                                                          (Gospodăria Clopotiva)

14.45    Ţa, ţa, ţa căpriţă, ţa! - Ansamblul Cununiţa – Ilva Mare, jud. Bistriţa Năsăud  

            Coordonator – prof. Pavel Berengea                                                                         (Casa Şanţ)

15.15    Mâine anul se înnoieşte, Pluguşorul se porneşte!

Grupul folcloric Marin Cotoanţă – Măldăeni, jud. Teleorman

Coordonatori: Ion Mitroi, Titi Biolan                                                           (Gospodăria Stăneşti)

Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai 

10.00 – 17.00   E vremea... darurilor!

Târg cu obiecte realizate de meşteri populari, produse gustoase şi aromate din gastronomia tradiţională, produse bio.

Anton Pann, 160 de ani de nemurire!

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” si Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţii  Anton Pann vă invită duminică, 7 decembrie 2014, ora 13.00, la evenimentul cultural Mari Personalităţi ale României – Anton Pann, 160 de ani de nemurire.

Programul  cuprinde o paletă variată de intervenţii - cântec, rostire bogată, vers -, menite să ilustreze viaţa şi opera lui Anton Pann - scriitor, profesor, folclorist, culegător de muzică populară, publicist, compozitor, literat.

Alături de cunoscuta Formaţie vocal – instrumentală de muzică veche „Anton Pann”, condusă de muzicologul Constantin Răileanu, vor evolua într-un dialog muzical – literar cunoscutul rapsod Ion Creţeanu din Voineasa - Olt şi scriitorul Miron Manega.

Sub genericul De la lume adunate şi iarăşi la lume date - cunoscute proverbe, ghicitori, snoave şi versuri din opera lui Anton Pann  vor fi oferite publicului de actorul Nicolae Alexandru Mihai. 

Povestea vorbii lui Anton Pann  va putea fi ascultată la Muzeul Satului din Şoseaua Kiseleff, nr. 30 - Sala Victor Ion Popa.

http://muzeul-satului.ro/

Daruri de Moş Nicolae!

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” va aşteaptă pe 6 si pe 7 decembrie la programul cultural "Daruri de Moş Nicolae", eveniment care include mai multe manifestări.

Aşadar, sâmbătă, 6 decembrie, Muzeul Satului în parteneriat cu Şcoala Japoneză Sakura organizează un eveniment caritabil dedicat copiilor care provin din Centrele de plasament, sub genericul  "Ajută-l pe Moş Nicolae".

Povestea lui Moş Nicolae se aude în fiecare an în noaptea de 5 spre 6 decembrie, când vine la geamuri şi aduce copiilor cuminţi daruri în ghetuţe. Anul acesta, ajută-l şi tu pe Moş Nicolae, să îi facă pe copiii din Centrele de plasament, mai fericiţi. Dăruieşte si tu un cadou: jucării mai noi, dar şi mai vechi, cărţi, reviste sau hăinuţe.  Toate acestea, pot alcătui cadoul mult visat al unui alt copil.

Cadourile primite  vor fi adunate in perioada 1 - 6 decembrie 2014, la sediul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti", intrarea Kiseleff nr. 30, de luni până duminică, între orele 10.00 - 16.00.

Tot sâmbătă, 6 decembrie, începând cu ora 14.00, la Sala Victor Ion Popa din cadrul Muzeului Satului va avea loc un mini spectacol artistic pentru copiii din Centrele de plasament  înscrise în program şi multe surprize care aşteaptă să fie descoperite.

            In ambele zile, între 9.00 - 17.00, în curtea muzeului meşteri populari si artizani din toată ţara, dar şi mici producători vă aşteaptă să alegeţi celor dragi cadouri şi să târguiţi produse tradiţionale şi bio specifice Sărbătorilor de Iarnă.  

PROGRAM

Sâmbătă, 6 decembrie

14.00 – 14.30    O, brad frumos!

Grădiniţa de copii a sectorului 6 -  Dumbrava minunată             

14.30 – 14.45    Moment artistic japonez

Adina Rojas – Bucureşti

14.45 –15.15     Am plecat să colindăm...

                        Colindătorii din partea Şcolilor implicate în proiect

Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai

Sâmbătă, duminică, 6 decembrie – 7 decembrie, orele 9.00 – 17.00 - Târgul meşterilor populari - ţesătoare, mascagii, păpuşari, iconari…Arome din bucătăria tradiţională... plăcinte,  cozonaci, turtă dulce, dulceţuri, miere.  Mascota Piticlick.

                                                                          Informaţii suplimentare:

Biroul Relaţii Publice, Programe Culturale:

Tel: 021.317.91.03/ 178, 191

http://muzeul-satului.ro/                                                                                         

Ziua Nationala a Romaniei...la Muzeul Satului!

Cu ocazia Zilei de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează un eveniment cultural care marchează acest moment important din viaţa poporului român şi invită publicul să viziteze toată România într-un singur loc.

Asociaţia Tradiţia Militară din Bucureşti, condusă de dr. Mircea Stoica, va prezenta publicului onoruri militare în costume militare de epocă, pentru ca apoi concertul Corului Symbol, coordonator Jean Lupu să încânte sufletele românilor prezenţi la muzeu.

Atmosfera va fi completată de târgul meşterilor populari, ocazie de a achiziţiona obiecte de artă populară românească,produse din gastronomia tradiţională, produse Bio şi cosmetică tradiţională.

Din program

14.00     Pentru onor… înainte!                                                               

Asociaţia Tradiţia militară – Preşedinte  dr. Mircea Stoica

14.20    Voci de îngeri – Concert extraordinar

Corul Symbol- Coordonator Jean Lupu

                      

*09.00 – 17.00 La târg… obiecte realizate de meşteri populari, produse din gastronomia tradiţională, produse bio.  

Informaţii suplimentare:

Biroul Relaţii Publice şi Biroul Programe Culturale:

Tel: 021.317.91.03/ 178, 191

http://muzeul-satului.ro/

Românii de sub munte, artă şi document Expozitie de pictura si grafica Ary si Ion Lucian Murnu 22 noiembrie - 31 decembrie 2014

ARY  MURNU    (1881, Xanthi, Grecia – 1971, Bucureşti)

Aristomene Murnu s-a născut la 28 iunie 1881 în Xanti, Macedonia, copilăria petrecându-şi-o apoi la Veria, în munţii căreia familia preotului şi profesorului Ioan Murnu deţinea o mică proprietate şi turme de oi. Către 1890 familia preotului Murnu se stabileşte la Budapesta, unde acesta devine protopopul comunităţii romaneşti şi, în paralel, profesor de limba greacă. Ary Murnu studiază la Liceul Piarist din Budapesta, frecventează muzeul, galeriile. Îi place Goya, peisajele lui Segantini, pictura lui Muchka, ajunge curând, prin studiu individual, să execute în ulei portrete cu o deosebită acurateţe.  La 18 ani începe studiile la Academia Liberă de Arte cu Hollosy şi Azbe, apoi pleacă la München in 1902, pentru a studia ca bursier al statului român, la Kunstakademie. Are ca profesori pe Karl Marr şi Ludwig Herterich, promotori, mai ales Marr, ai unui curent înnoitor în arta germană a vremii.

Între colegii români de la München se numără pictorii Ştefan Popescu, J. Al. Steriadi, dar şi literaţii Virgil Cioflec, St. O Iosif, Sofia Nădejde. Vizitează nordul Italiei, împreună cu colegii de studii în timpul primei vacanţe. La academie, Herterich îi apreciază desenul şi portretistica (un exemplu este portretul tânărului prinţ Carol din colecţia Muzeului Naţional de Istorie), de Karl Marr apropiindu-se ca de un spiritus rector, cu care avea să dezvolte o lungă corespondenţă. Marr este cel care-l influenţează în abordarea desenului sintetizator, cu inflexiuni seccession, din ilustraţiile la Eminescu executate câţiva ani mai târziu. Expresionismul münchenez îl marchează pe Murnu pentru tot restul activităţii sale de grafician, desfăşurată în domeniul caricaturii şi al ilustraţiei de carte. După doi ani de studii müncheneze, familia, care nu îl încuraja în orientarea sa către artă, îl determină sa continue la Iaşi şi Bucureşti (1903-1904) unde se simte străin atât de Bardasare, cât şi de Stăncescu şi I. D. Mirea. Încă din primii ani ai stabilirii sale la Bucureşti, Ary Murnu începe să publice desene şi caricaturi în Furnica şi se apropie de Tinerimea Artistică, acea societate care, la începutul secolului, grupa tot ce era viu, novator, în arta românească.

Va expune la Tinerimea, al cărei secretar va fi timp de 30 de ani, alături de Fritz Stork, Cecilia Cuţescu, Fr. Şirato, dar va trăi în principal din grafica executată pentru ziarele şi revistele umoristice sau ilustrate ale vremii (Furnica, Ghimpele, Facla, Lumea copiilor), ca şi din ilustraţiile la cele aproape o sută de titluri ce i se încredinţează. Între ele ediţia Scurtu a Poeziilor lui Eminescu, ediţiile de lux ale Iliadei şi Odiseei, traduse de George Murnu, fratele său, dar şi abecedarele şi calendarele Minerva, din 1904 până târziu, după 1940.

Expoziţii personale de pictură a avut la Sala Ileana, în 1921, în 1928 şi 1929 şi o retrospectivă la sala Dalles, în 1955. A participat la saloanele oficiale dintre 1905 şi 1929, obţinând în anul 1913 medalia de aur şi a expus picturi la 25 de expoziţii ale Tinerimii Artistice.

După 1955, grav afectat de miopie şi cataractă, desenează tot mai puţin, pictează tot mai rar. A iubit munţii şi i-a pictat aproape cu religiozitate şi cu o mare grijă pentru a consemna exact locul înfăţişat. A fost şi un excelent portretist, după cum o demonstrează portretele lui Carol al II lea (1916), al reginei Maria, ca şi ale prietenilor sau familiei pe care le-a executat, în ulei, acuarelă sau creion de-a lungul vieţii.

ION LUCIAN MURNU (1910 –  1984, Bucureşti)

Ion Lucian Murnu (1910-1984) s-a născut la Bucureşti, ca fiu al graficianului Ary Murnu, al cărui frate, George Murnu, era un reputat elenist (traducător al integralei Homer în limba româna) poet, arheolog şi profesor de istoria artei.

A studiat, la Bucureşi, la Academia Julian, apoi la Şcoala de belle arte, (1930-1936) desenul cu Ressu, sculptura cu Oscar Han, discipol, la râdul lui, al lui Antoine Bourdelle. Ca tânăr sculptor, l-a preţuit pe Mac Constantinescu, sculptor modern în opera căruia clasicul este receptat ca o sursă de glosse formale în spirit decorativ.

Artistul s-a format, încă din prima tinereţe, într-o atmosferă în care modernitatea însemna, încă, un profund respect pentru valorile perene ale artei antice.  Şederea sa la Roma, ca bursier al Accademiei di Romania (octombrie 1938, iunie 1940) aprofundează o larga cunoaştere anterioară, adăugându-i pe lângă experienţa directă a artei antice, medievale şi renascentiste descoperirea etruscilor. Arhaismul greco-latin a devenit pentru Murnu, ca şi pentru congenerii săi italieni, Marino Marini şi Giaccomo Manzu, corifei ai şcolii romane, filonul unei perene modernităţi, al unui etern, dar acut actual umanism.

Acest fapt nu a însemnat pentru Murnu o ancorare placidă într-o formulă plastică fixată, ci chiar menţinerea în orizontul fertil al perenităţii chiar şi atunci când, sub apăsările şi ameninţările comunismului, etosul operei s-a schimbat radical devenind, din senin - meditativ, de expresie clasicizantă, unul dramatic, ascetic, de tip expresionist, proclamând ultimativ şi plastic riguros, autoritatea spiritului asupra lumii, a legilor eterne, nevăzute,  implacabile dar eliberatoare, asupra prezentului văzut, constrângător.

Dinspre antic, sculptorul Murnu evoluează pe o traiectorie Bourdelle, apoi, asemeni lui Giacometti, spre valorile expresivităţii plastice ale corpului, investit de el nu cu forţe exterior devoratoare, ci interior revelatoare, ca rod al acţiunii spiritului asupra trupului. Asceza formală manifestă în sculptura sa din anii 60, în total contratimp cu arta românească oficială a vremii, dar şi cu formele plastice ale artei abstracte practicate în Europa vremii, exprima distanţa autorului faţă de tot ceea ce, contingent, l-ar fi putut constrânge, afirmând cu rigoare spiritualul până la evadarea din teritoriul sculpturii, în care volumele se efilaseră prin consumpţie interioară, în cel al picturii. Şi aici flacăra spiritului impune asceza plastică, simplificând planurile, fără să le elimine, reducându-le la suprafeţe aproape decorative, după formula bizantină.

Ca şi în fresca bizantină, în spatele formulărilor sale plastice, învecinate celei mai bune picturi metafizice a vremii, (de Chirico) se străvede însă, cu claritate, mesajul - un conţinut accesibil doar iniţiaţilor. Sunt aici ecouri ale lecturilor sale biblice şi platoniene, ale Sfântului Augustin (din Confessiones) şi ale lui Plotin (din Eneade), ca şi a operei danteşti, cunoscute până la majore asumări. Ades, artistul îşi repeta, chiar şi în fericita epoca romană, resemnat şi însingurat: „Non raggiona di loro, ma guarda e passa”.

A fost deviza sa şi pentru anii de însingurare şi izolare ai comunismului.

În timpul vieţii, a avut doar două expoziţii personale la Bucureşti in 1946, Sala Dalles şi 1966, Orizont şi alte două la Roma (1967, galeria Feluca), şi în 1971 în Germania, cu un mare succes de presă şi de vânzări.

Fiecare apariţie pe simeze i-a adus importante aprecieri din partea publicului cunoscător. O presă avizată a consemnat larg expoziţiile ca evenimente plastice de excepţie, apoi o conjuraţie a tăcerii oficiale a lăsat în penumbră opera şi persoana sa, din ce în ce mai distantă şi singulară în cotidianul românesc.

Între 1966 -1981 a efectuat numeroase călătorii de documentare, în Grecia, Bulgaria, Ungaria, Germania, Franţa, Spania, revenind în Italia de mai multe ori.

După 1990 artistului i se consacră mai multe expoziţii la Bucureşti, 1990, Constanţa – Muzeul de Arta, 1991, şi Galaţi - Muzeul de Arta Contemporana, 1992 , apoi în 2004 la palatul Mogoşoaia, în care desenele sale expresioniste, alături de picturile metafizice şi ultimele sculpturi, intrate în patrimoniul şi expunerile permanente ale muzeelor, au constituit revelaţia unui univers artistic şi a unei suferinţe interioare cu totul singulare în arta românească postbelică. S-a publicat şi jurnalul său de idei, Idee şi meşteşug (1992, editura Universal Dalsi), un  document unic despre rezistenţa prin spirit şi prin cultură impusă de Murnu în Academia de arte.

Figurativ şi umanist, atunci când arta „oficială” căpătase libertatea exprimărilor abstracte, metafizic, pe când pictura româneasca practica formulele postimpresionismului sau ale sintezelor postcubiste, Murnu a fost permanent in contratimp cu vremea sa, avind insa mereu convingerea ca singurătatea sa este a unui precursor, si nu a unui epigon târziu.

Ceea ce cursul ulterior al artei româneşti, prin revenirea studenţilor săi la figurativ în cadrele unui umanism modern, a demonstrat-o. Şi trebuie să numim aici o valoroasă pleiadă care numără pe: Silvia Radu, Vasile Gorduz, Viktor Roman, Gheorghe Apostu, Vladimir Predescu, Dinu Radulescu, Ion Condiescu.

Lucrari monumentale :

Eminescu, bust, Dej

Traian, bust, Drobeta Turnu Severin

Făt Frumos, basorelief, parcul Herăstrău, Bucureşti

Nicolae Ştefănescu, bust, Opera română

                                                                                                          Doina Mândru