Casa – spaţiul familial
Casa nu este doar un adăpost. În
casă se desfăşoară viaţa familială. Aici trăiesc părinţii şi se nasc copiii,
aici se petrec cele mai importante evenimente din viaţa unui cuplu.
Locul pe care se construieşte casa
trebuie ales cu grijă: să fie „loc curat”, pe care nu s-au petrecut evenimente
violente, să fie în apropierea unei
surse de apă, să fie adăpostit de vânturi.
Începerea construcţiei este
precedată de o serie de acte de propiţiere (ocrotire, protecţie). Pentru ca
viaţa să fie fericită în casă, era important să faci un sacrificiu la fundaţie.
În funcţie de loc şi de epocă, se tăia un cocoş, se vârsa sângele unei găini
sau unui miel. Pentru prosperitate, era obiceiul să se îngroape în fundaţie
câteva monede de argint.
În cele mai multe cazuri,
spiritul de solidaritate al comunităţii se manifesta prin organizarea unei
„clăci” de întrajutorare pentru construirea casei. La clacă participă vecinii
şi rudele, coordonaţi de meşter şi de proprietar. Participanţii primesc mâncare
şi băutură. La terminarea şarpantei (schelet format din piese de lemn, de metal sau de beton armat, care sustine învelitoarea unui acoperiş (sau un alt element al unei construcţii) şi permite realizarea formei acestuia), pe coamă se aşează un braduţ sau un buchet de flori, un ştergar frumos şi o sticlă cu băutură pentru meşteri. Cele mai vechi case ţărăneşti conservate până astăzi datează din sec. al XVII-lea. La Muzeul Naţional al Satului pot fi văzute case din sec. al XVIII-lea pâna la mijlocul sec. al XX-lea.
Grija pentru aspectul casei a constituit o preocupare permanentă în satul tradiţional. În arhitectura populară din lemn, fiecare detaliu de sculptură, fiecare crestătură, sunt legate de suprafaţa materială şi de funcţia constructivă care le-au fost atribuite.
("Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti" - Dr. Georgeta Stoica - Etnolog)
Grija pentru aspectul casei a constituit o preocupare permanentă în satul tradiţional. În arhitectura populară din lemn, fiecare detaliu de sculptură, fiecare crestătură, sunt legate de suprafaţa materială şi de funcţia constructivă care le-au fost atribuite.
("Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti" - Dr. Georgeta Stoica - Etnolog)