 |
Casa Tilişca |
Casa Tilişca
Zona de provenienţă a casei,
„Mărginimea Sibiului”, este cunoscută pentru păstoritul intens practicat sub
formă de transhumanţă. Primăvara şi toamna mărginenii porneau pe lungile
drumuri către Valea Dunării şi ţărmul Mării Negre, ducând oile în locuri bune
de păşunat, făcând legătura între păşunile alpine şi câmpie.
Mărginenii au stânele pe
înălţimile Munţilor Cindrel. Satele sunt aşezate ca o salbă pe versanţii
nordici ai Cindrelului, dominând depresiunea Sibiului. În Mărginimea Sibiului
domnii Ţării Româneşti au avut în sec. al XVI-lea şi al XVII-lea posesiuni
datorită cărora se intitulau „duci de Almaş”. Continua pendulare a păstorilor
mărgineni în cadrul transhumanţei a favorizat o strânsă legătură cu populaţia
de la sud de Carpaţi. Aşezările mari sunt de tip adunat, cu case din lemn din
cununi orizontale.
Casa din muzeu, adusă din
satul Tilişca, a fost construită în anul 1847, şi edificată pe un soclu de
piatră, cu pereţii din bârne de brad. Acoperişul în două pante repezi are
învelitoare de şindrilă lungă de un metru.
Planul cuprinde la parter pivniţa, iar la etaj trei camere şi un mic
pridvor cu stâlpi şi balustradă, adăpostit prin prelungirea pantei acoperişului
denumit „privar”.
În tinda mediană fără plafon
se află un cuptor pentru pâine, care ocupă jumătate din încăpere. Camera de
locuit este dominată de cuptorul cu horn, îmbrăcat în cahle verzi de ceramică
nesmălţuită, vopsită în verde. În continuarea vetrei este instalat patul acoperit
cu o cergă albă şi laviţele; cuierele cu blide, cancee şi icoane pictate pe
sticlă în centrele din zonă şi chindeele cu fond roşu împodobesc pereţii.
Camera destinată oaspeţilor
conţine un pat de „părădie” foarte înalt, pe care sunt prezentate cergi, perne,
ţolice, ca marcă a bunăstării proprietarului şi vredniciei femeilor din casă care
le-au ţesut. Frumoase furci de tors cu aripi dantelate, lucrate de ciobani pentru
a fi dăruite iubitelor, sunt caracteristice zonei.
 |
Interior casă |
 |
Interior casă |
(Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"
Dr. Georgeta Stoica - Etnolog)
